Acum, cand e aproape sigur ceea ce parea clar de la inceput, ca e foarte probabil ca nu Gorbunov sa fie ticalosul, masurile CSM pot fi limpede vazute in lumina lor reala: sunt o banala vanatoare de vrajitoare.
Problema a inceput la Tribunalul Dolj, dar in loc de revocari in functii de conducere acolo, s-au facut revocari la Brasov si la parchet, fara nici o justificare (numele de Constantin Diaconu, presedintele Tribunalului Dolj nu ar trebui sa va fie necunoscut, mai ales daca ati participat la examene de promovare in functii de conducere - prietenii stiu de ce).
Presa a cerut sange si i s-a dat, numai ca nu era sangele unor vinovati (nu in ceea ce priveste speta Gorbunov, anyway). Multa vreme m-am gandit de ce oameni de genul asta se dau in vant sa iasa bine in presa. Sa recunoastem: impactul presei e nesemnificativ, ca reach, numar de oameni pe care i-a sensibilizat/ mobilizat/ informat. Nu de aia.
Cred ca: 1. interesul lor pentru presa vine dintr-un ego exacerbat si-un narcisism pregnant. Sa ma vada lumea-n satul meu ce-am ajuns, sa mearga satenii la mama sa-i spuna ce bine am vorbit si ce dur m-am aratat, sau colegii de serviciu la nevasta la servici sa vada ce importanta familie are. Asta e schema de baza ipotetica, variatiunile pot fi nesfarsite.
2. trebuie sa existe un reper in functie de care sa se stabileasca o ierarhie in interiorul grupului, haitei (turmei?). Evident ca nu-si citesc hotararile intre ei, nu cred ca s-ar lauda cu ele, nu prea au o alta productie intelectuala, asa ca cel mai la indemana e "imaginea".
Asa ca, presa in sine nu e o presiune (nu raspund deloc in fata presei, nu raspund de fapt in fata nimanui), daca ar fi o presiune nu ar arata directia de actiune. Insa toate sucelile aratate mai sus, compuse, ii pun in fata luarii unei decizii, le dau impresia unei presiuni.
Complexatii care ajung in functii is periculosi si propaga in mediul exterior principiul din haita, cel al "imaginii", pentru ca altul nu stiu (orice om, grup, are un modus operandi, de-aia, bunaoara, criminalii se prind destul de usor si nu-s in stare de la o crima la alta sa se dezbare de pattern).
E inadmisibil ce s-a intamplat: procurorii au o obligatie de facut recurs? presedintele tribunalului poate fizic verifica toate hartoagele unui compartiment de executari? Si-au facut imagine pe cadavrele altora.
Oamenii redusi sunt periculosi oriunde ar fi, atentie mare. Daca li se da putere absoluta reduc totul in jurul lor. Conjugati asta cu complexe si ambitii de tot felul si ajungem la falsa dilema pilatiana si la gestiunea dezastruoasa a unei false crize (Gorbunov e doar cel mai perfect tap ispasitor, la fel cum sunt si judecatorii de la Brasov revocati din functii de conducere).
Oamenilor, traim in Ferma animalelor in plina dictatura suina, sau, dupa o vorba consacrata, traim in Romania.
Cred ca: 1. interesul lor pentru presa vine dintr-un ego exacerbat si-un narcisism pregnant. Sa ma vada lumea-n satul meu ce-am ajuns, sa mearga satenii la mama sa-i spuna ce bine am vorbit si ce dur m-am aratat, sau colegii de serviciu la nevasta la servici sa vada ce importanta familie are. Asta e schema de baza ipotetica, variatiunile pot fi nesfarsite.
2. trebuie sa existe un reper in functie de care sa se stabileasca o ierarhie in interiorul grupului, haitei (turmei?). Evident ca nu-si citesc hotararile intre ei, nu cred ca s-ar lauda cu ele, nu prea au o alta productie intelectuala, asa ca cel mai la indemana e "imaginea".
Asa ca, presa in sine nu e o presiune (nu raspund deloc in fata presei, nu raspund de fapt in fata nimanui), daca ar fi o presiune nu ar arata directia de actiune. Insa toate sucelile aratate mai sus, compuse, ii pun in fata luarii unei decizii, le dau impresia unei presiuni.
Complexatii care ajung in functii is periculosi si propaga in mediul exterior principiul din haita, cel al "imaginii", pentru ca altul nu stiu (orice om, grup, are un modus operandi, de-aia, bunaoara, criminalii se prind destul de usor si nu-s in stare de la o crima la alta sa se dezbare de pattern).
E inadmisibil ce s-a intamplat: procurorii au o obligatie de facut recurs? presedintele tribunalului poate fizic verifica toate hartoagele unui compartiment de executari? Si-au facut imagine pe cadavrele altora.
Oamenii redusi sunt periculosi oriunde ar fi, atentie mare. Daca li se da putere absoluta reduc totul in jurul lor. Conjugati asta cu complexe si ambitii de tot felul si ajungem la falsa dilema pilatiana si la gestiunea dezastruoasa a unei false crize (Gorbunov e doar cel mai perfect tap ispasitor, la fel cum sunt si judecatorii de la Brasov revocati din functii de conducere).
Oamenilor, traim in Ferma animalelor in plina dictatura suina, sau, dupa o vorba consacrata, traim in Romania.
11 comentarii:
Se pare ca judecatorii revocati la Brasov erau foarte apreciati de colectiv. Sper ca vor ataca aceasta hotarare absurda.
Nu stiu despre judecatori, dar procurorilor nu le vine sa creada. S-a creat un precedent periculos, nu mai avem voie sa nu atacam o hotarare?
Singura solutie este aceea de a exercita calea de atac in toate cazurile pentru a te pune la adapostul presei ce a devenit , prima putere in 'STATUL DE DREPT'
Si cei de la Dolj erau foarte apreciati ,dovada ca toti colegii lor au ramas fara cuvinte si au reactionat.
Cu siguranta cei vizati au o obligatie morala fata de toti procurorii sa conteste si sa mearga pana la capat.
Poate ca nu este lipsit de importanta fata de ce s-a spus astazi in emisiunea 3x3 ca este un caz izolat si acestia si-au batut joc de munca celorlalti, ca in decursul anilor, in mod constant ,CSM a retinut ca activitatea acestor oameni a fost deosebita,chiar dintre cele mai bune din tara.
Nu numai procuorii, dar si judecatorii vizati, au obligatia sa conteste hotararile administrative de revocare din functie. Orice tacere alimenteaza dictatura discretionara a grupului de interese care a captat justitia romana si care isi fac campanie de imagine pe spatele unor nevinovati, pe deasupra si buni profesionisti, dupa cum se pare. Decizia de a nu recura hotararea de intrerupere a fost colectiva, asta este o chestie indestructibila, daca toti procurorii din parchet au vazut la fel, nimeni nu se poate baga peste ei. La judecatori, la fel de grav: presedintele tribunalului raspunde pentru o inregistrare corectata cu pasta de o grefiera?
Dupa standardele astea, toti magistratii pot fi dati afara oricand si sa se trezeasca si cu dosar penal ca nu si-au indeplinit obligatia profesionala "de a face recurs" sau pentru ca s-a descoperit intr-un registru o corectura cu pasta.
Procedură disciplinara judecator. Lipsa de imparţialitate. Lipsa publicitatii. Egalitatea armelor. Termen rezonabil.
In cauza Olujić c. Croaţiei (cererea nr. 22330/05, hotărârea din 5 februarie 2009), în Curtea Europena a constatat încălcarea art. 6 alineat 1 din Convenţie.
Curtea a constatat lipsa de imparţialitate a preşedintelui şi a doi dintre membrii Consiliului Judiciar de Stat, în faţa căruia s-a desfăşurat o procedură disciplinară împotriva reclamantului, încălcarea dreptului la o procedura publică, încălcarea principiului egalităţii armelor şi a dreptului la judecată într-un termen rezonabil.
Scurtă descriere a stării de fapt:
Reclamantul Krunislav Olujić a fost judecător şi Preşedinte al Curţii Supreme din Croaţia. Deasemenea, a fost membru al Consiliului Judiciar de Stat.
In anul 1996, Guvernul a solicitat Consiliului Judiciar de Stat să deschidă procedura disciplinară împotriva reclamantului care ar fi întreţinut relaţii sexuale cu minori şi s-ar fi folosit de poziţia pe care o are pentru a proteja activităţile financiare a două persoane cunoscute pentru activităţile cu caracter infracţional, aducând în acest fel prejudicii de imagine sistemului judiciar.
Consiliului Judiciar de Stat a deschis procedura disciplinară împotriva reclamantului în data de 21 noiembrie 1996 iar acesta a formulat în data de 5 decembrie 1996 o cerere de recuzare împotriva a trei membri ai Consiliului Judiciar de Stat, şi anume AP, VM şi MH pe motiv că şi-au dovedit lipsa de imparţialitate în declaraţiile publicate în diverse ziare naţionale. Cererea a fost respinsă în data de 9 ianuarie 1997 când a avut loc şi audierea reclamantului. Solicitarea reclamantului ca audierea să fie publică a fost respinsă de Consiliului Judiciar de Stat cu motivarea că în acest fel sunt protejate atât interesele reclamantului cât şi ale sistemului judiciar. Reclamantul a mai fost audiat în data de 10, 13 şi 14 ianuarie 1997. Reclamantul a fost declarat vinovat în privinţa acuzaţiilor de a-şi fi folosit poziţia pe care o avea pentru a proteja activităţile financiare unor persoane cunoscute pentru activităţile cu caracter infracţional şi nevinovat cu privire la acuzaţiile referitoare la întreţinerea de relaţii sexuale cu minori şi a fost exclus din magistratură.
Camera Regiunilor a respins “cererea de protecţie” formulată de reclamant.
In data de 21 martie 1997, reclamantul s-a adresat Curţii Constituţionale invocând faptul că procedura nu a fost echitabilă şi că i s-a încălcat dreptul la viată privată.
Curtea Constituţională a admis plângerea reclamantului în data de 17 aporilie 1998 reţinând că unele dintre probele prezentate în cadrul procedurii, cum ar fi inregistrarile audio ale convorbirilor telefonice interceptate şi mărturia unui membru al Consiliului Judiciar de Stat, nu au fost obţinute legal. Cauza a fost retrimisă Consiliului Judiciar de Stat.
Reclamantul a formulat din nou cerere de recuzare, de data acesta faţă de patru membri şi anume AP, VM, MH şi I.M. Cererea de recuzare a lui I.M. a fost respinsă ca inadimisbilă pe motiv că acesta s-a abţinut deja iar în privinţa celorlalţi trei membri, cererea a fost respinsa fără nicio motivare. Deasemenea a fost respinsă şi cererea ca audierea să fie publică.
Au fost audiaţi şapte martori iar din declaraţiile acestora a rezultat că reclamantul a fost văzut ocazional în compania lui S.Š.(una dintre cele două persoane despre care s-a afirmat că era cunoscută ca având activităţi infracţionale şi care ar fi fost favorizată de reclamant), în Umag, unde reclamantul avea un apartament şi în compania lui B.Č.(cealaltă persoană despre care s-a afirmat că ar fi fost favorizată de reclamant) în Osijek, localitatea natală a reclamantului.
Consiliului Judiciar de Stat a respins cererile de probaţiune formulate de reclamant.
Ultima audiere a avut loc în data de 7 octombrie 1998, dată la care a mai fost audiat un martor propus de Guvern si a fost audiat şi reclamantul care a declarat că acuzaţiile ce i-au fost aduse nu sunt reale iar motivul pentru care s-a iniţiat procedura disciplinară împotriva lui l-a constituit opoziţia pe care a manifestat-o faţa de ideile unor înalţi funcţionari de stat cu privire la sistemul judiciar. Deasemenea, a mai declarat că în data de 11 octombrie 1996 i s-a propus un post de ambasador pentru a renunţa la functia de preşedinte a Curţii Supreme dar el a refuzat. In privinţa relaţiilor cu S.Š. şi B.Č, reclamantul a declarat că îi cunoaşte dar nu sunt prieteni şi că s-a întâlnit doar ocazional cu ei în locuri publice şi in prezenţa altor persoane.
Prin decizia din data de 7 octombrie 1998, Consiliul Judiciar de Stay a dispus excluderea din magistratură şi demiterea din funcţia de preşedinte a Curţii Supreme, reţinând că reclamantul s-a întâlinit în locuri publice cu două persoane cunoscute cu antecedente penale, comportamentul său afectându-i reputaţia şi imaginea sistemului judiciar şi fiind contrar îndatoririlor sale judiciare.
In data de 9 decembrie 2004, Curtea Constituţională a respins plângerea reclamantului formulată în data de 2 decembrie 1998.
Cu privire la încălcarea art. 6 alineat 1.
Reclamantul s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului invocând încălcarea art. 6 alineat 1, pe motiv că trei dintre membrii Consiliului Judiciar de Stat nu au fost imparţiali, procedura nu a fost publică iar această lipsă de publicitate nu a fost justificată, procedura disciplinară a fost inechitabilă şi a depăşit o durată rezonabilă.
A. Cu privire la admisibiliate:
Curtea a înlăturat argumentele Guvernului care a susţinut că în speţă nu este aplicabil art. 6 alineat 1 din Convenţie, nici sub aspect civil şi nici sub aspect penal.
Sub aspect civil, a arătat Guvernul, făcând trimitere la cauza Harabin c. Slovaciei (cererea nr. 62584/00, decizia din 9 iulie 2002) art. 6 alineat 1 nu este aplicabil pentru că funcţia de preşedinte a Curţii Supreme implica prin natura sa exercitarea puterii conferite prin norme de drept public şi prespune îndatoriri destinate să protejeze interesele generale ale statului.
Sub aspect penal, Guvernul a arătat că art. 6 alineat 1 nu este aplicabil pentru că este vorba despre o procedură disciplinară.
Curtea a arătat că în speţă nu s-a pus doar problema înlăturării reclamantului din funcţia de preşedinte a Curţii Supreme ci şi a excluderii din magistratură, motiv pentru care argumentele Guvernului referitoare la natura funcţiei, nu sunt relevante.
In continuare, pentru a stabili dacă situaţia expusă de reclamant, intră sau nu în sfera de aplicare a art. 6 alineat 1 din Convenţie, Curtea a făcut trimitere la cauza Pellegrin c. Franţei (cererea nr. 28541/95, hotărârea din 8 decembrie 1999, § § 64-71), în care s-a reţinut că litigiile dintre autorităţi şi funcţionarii publici care acţionează ca deţinători ai puterii publice şi au responsabilităţi legate de protejarea intereselor generale ale statului, nu sunt de natură “civilă” şi sunt excluse din sfera de aplicare a art.6 alineat 1, la cauza Pitkevich c. Rusiei (cererea nr. 47936, decizia din 8 Februarie 2001), în care s-a pus problema aplicării 6 alineat 1 în procedura de demitere din motive disciplinare a a unui judecător şi la cauza Vilho Eskelinen şi alţii c. Finlandei (cererea nr. 63235/00, hotărârea din 19 April 2007), în care au fost dezvoltate criteriile stabilite în cauza Pellegrin, stabilindu-se că litigiile dintre funcţionarii publici şi autorităţi, sunt excluse din sfera de aplicare a art. 6 alineat 1 din Convenţie dacă sunt îndeplinite două condiţii şi anume: în dreptul intern, pentru categoria respectivă de funcţionari sau pentru anumite funcţii să fie în mod expres interzis accesul la o instanţă de judecată iar acestă interdicţie să fie justificată în mod obiectiv pe motive de interese de stat
In speţă, Curtea a constat că este interzis doar accesul la instanţele ordinare dar reclamantul a putut depune plângeri la Curtea Constituţională şi în plus, Consiliul Judiciar de Stat, îndeplineşte cerinţele Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru a fi considerat “instanţă de judecată” în sensul Convenţiei.
Faţă de aceste constatări, Curtea a concluzionat că atât procedura desfăşurată în faţa Consiliul Judiciar de Stat cât şi cea desfăşurată în faţa Curţii Constituţionale, intră în sfera de aplicare a art. 6 alineat 1 din Convenţie, sub aspect civil.
B. Cu privire la fondul cauzei
Curtea a constatat lipsa de imparţialitate a preşedintelui şi a doi dintre membrii Consiliului Judiciar de Stat, în faţa căruia s-a desfăşurat procedura disciplinară împotriva reclamantului, având în vedere declaraţiile publice făcute de aceştia în cursul procedurii în faţa Consiliului Judiciar de Stat sau/şi în faţa Curţii Constituţionale, prin care şi-au exprimat clar părerea cu privire la vinovăţia reclamantului.
Curtea a constatat şi încălcarea dreptului la o procedura publică, având în vedere faptul că motivele invocate de Consiliului Judiciar de Stat, respectiv că ar fi protejate atât interesele reclamantului cât şi ale sistemului judiciar, nu rezistă unei analize serioase, pentru că în speţă se punea problema unor acuzaţii aduse presedintelui Curţii Supreme care, la rândul lui se apăra invocând natura politica a acuzaţiilor ce i se aduc.
Curtea a constatat şi încălcarea principiului egalităţii armelor, pentru că reclamantului nu i s-a permis sa propună probe precum şi a dreptului la judecată într-un termen rezonabil.
Susrsa: Sonia Cososchi
Si atunci cine e de vina pt. eliberarea lui Gorbunov? politistii care l-au prins, victimele lui, UE, NATO?
Pentru mesajul precedent:Vinovatii sunt la medicina legala, dar nimeni nu zice o vorbulita despre ei. Revocarea din functie a presedintelui si sefului de sectie, precum si a procurorilor este un abuz de putere facut pentru presa. Mi-as dori ca toti sefii de instante sa-si dea demisia in semn de solidaritate. Este inadmisibil ce s-a intamplat. E primul semn clar ca incepe sa dispara independenta magistratului.
In afara de medicul legist, daca raportul e fictiv, nimeni. Pana acum, nu se poate vorbi despre victimele lui Gorbunov, si nu cred ca se va putea vreodata.
Existau 123 de persoane in situatia lui Gorbunov, inmultit cu 5 dintr-o lovitura - dupa o statistica macabra si injusta facuta de un coleg, dau 615 magistrati cu functii de conducere care trebuiau sa cada. Sau niciunul. Pentru ca nu a existat vreo vina a celor cu functii de conducere pentru ca Gorbunov era in libertate si pentru ca unor tzatze mascate in oameni "de bine" sau de presa li s-a parut ca omul asta ar fi jefuit casa de schimb valutar si ar fi mers dupa aceea la cumparaturi.
Dictatura porcilor nu poate supravietui fara clasa de tapi dialectici si turma de oi placide care le inghit alarmele false, codurile de conduita politiceste corecta si solutiile pentru binele patriei.
1984 se apropie cu pasi repezi. Prea multe oi in tara asta.
A fost extrem de usor sa pui semn de egaliatate intre magistrat- criminal .
Cui ii pasa ca solutia adoptata era singura legala si ca in viitor ,din punct de vedere legal nu ar poatea fi alta . Aceasta si in conditiile in care prevederile privind pericolul si masurile de supraveghere au fost declarate neconstitutionale,prin dec.CC.54/2009 si era firesc sa fie asa ,periculos putea fi si cel eliberat pe motivesociale ,ce nu avea nici o ingradire.
Cui i-a pasat de dispozitiile CEDO,de Conventia europeana semnata in 1995 pentru prevenirea tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante?
Dar de Recomandarea referitoare la regulile penitenciare ce spune clar ca in situatia necesitatii unei interventii chirurgicale trebuie sa beneficiezi de asistenta in comunitate,ca detinutii au acces fara discriminare la serviciile nationale,indiferent de situatia lor juridica,implicit de pericolul pe care il prezinta.
Referitor la cele 123 intreruperi,pentru procurorul din cauza Chitac nu au existat aceleasi reguli.El a pus concluzii de admitere si pe loc a precizat ca nu face recurs,fara a mai supune cauza unei analize in colectiv.
Nu suntem singura natiune de oi. Iata un link inspre faimoasa carte a judecatorului Napolitano, A Nation of Sheep. http://www.judgenap.com/
Daca nu merge asa, copiati-l in alta parte si accesati linkul.
Violul Constitutiei prin manevre administrative pare a fi raspandit pretutindeni. La noi insa, primeste in plus un rafinament balcanic.
Trimiteţi un comentariu