In contextul discutiei asupra codurilor, este timpul sa ne amintim de trecutele critici din rapoartele CE pe justitie, "solutionate" intr-un singur mod: maturate sub pres.
Ca premisa, trebuie avut in vedere ca Romania este singura tara din lume in care un invatator poate ajunge presedinte CSM fara sa sustina nici macar un singur examen. Bun, a fi invatator nu e ceva peiorativ in sine, nici macar la tara, absolut deloc. Ma intreb insa de ce se trece sub tacere acest fapt - in CV nu e mentionat deloc. Dar nu e singura intoxicare in legatura cu acest subiect: in articolul Un bistritean face legea la nivel inalt din Gazeta de Bistrita, este dat ca autorul mai multor publicatii si lucrari. Nici vorba, are una singura, cu titlul Extradarea activa. Competenta - Revista de drept penal nr. 3/2003, titlu din care nu rezulta ca ar fi mai mult de o redare sau comentare de speta. Mai citim ca: Andreies si-a luat doctoratul in drept procesual civil in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Da de unde, este doar unii dintre perenii judecatori doctoranzi ai UBB, cu genialul titlu al tezei Incheierea in procesul civil (hm, cred ca a vazut o gramada la viata lui).
Premisa: nu toate lucrurile sunt ce par a fi, iar minciunile necombatute ajung sa para adevaruri. De aceea, sa ne amintim noi ce a uitat sa aminteasca ultimul raport.
În Raportul privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, 27 iunie 2007, Comisia Europeană a reţinut că răspunderea şi moralitatea Consiliului şi a membrilor săi individuali continuă să constituie motive de îngrijorare (sic!). Acelaşi lucru este valabil şi cu privire la potenţialele conflicte de interese ale membrilor CSM. Legea permite actualilor membri ai Consiliului să aleagă între un post permanent ca membru al Consiliului şi exercitarea funcţiei de membru al Consiliului simultan cu exercitarea unei funcţii de conducere în cadrul unei instanţe sau în cadrul unui parchet.
Raportul Comisiei Comunităţilor Europene referitor la progresul României în cadrul mecanismului de verificare şi cooperare, 23 iulie 2008, consideră că este necesară întărirea responsabilităţii proprii a CSM, în special prin soluţionarea potenţialelor conflicte de interese şi a acţiunilor nonetice ale membrilor Consiliului. Raportul mai observă că în pofida rolului său cheie de a promova proceduri judiciare transparente şi eficiente, CSM nu şi-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru propria sa responsabilitate şi integritate.
Conflicte de interese flagrante: Lidia Bărbulescu este vicepreşedintele ÎCCJ în exerciţiu, iar Anton Pandrea este preşedintele în exerciţiu al secţiei penale a aceleiaşi instanţe. Chiar dacă nu în mod direct, cei doi au asigurat un control deplin asupra evaluării tuturor judecătorilor instanţei supreme: nu îi evaluează în mod direct, însă îi evaluează pe evaluatorii judecătorilor.
marți, 17 martie 2009
Monitorizarea pe justitie nu va fi ridicata: 1. codurile
Transparency International a remarcat ieri lipsa unei consultari publice pe adoptarea codurilor.
Situatia este chiar mai grava. Desi se lucreaza (?!) de cativa ani la proiecte, pasi esentiali nu au fost facuti. Astfel, codurile au dat faliment inca inainte de adoptare.
Potrivit art. 6 alin. 2 din Legea nr. 52/2003 (privind transparenta decizionala), anexat proiectului trebuie să existe nota de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus. Aceste acte sunt prevăzute şi de art. 6 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 care prevede, în plus, şi un studiu de impact, cu conţinutul detaliat de art. 311 din acelaşi act normativ.
În conformitate cu art. 26 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentari ştiinţifice, teze prealabile care sa reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate.
Guess what: în cazul nici unuia dintre coduri nu s-a procedat la elaborarea acestor documente obligatorii pentru un proiect de asemenea anvergură. Este evident că o dezbatere publică nu se poate face fără documentele obligatorii. Bunăoară, este necesar un studiu de impact cu privire la modificările de competenţă preconizate: nu este admisibil să vrei să modifici competenţa, făra să vezi cum se modifică încărcătura instanţelor, fără o strategie de personal etc.
Potrivit art. 6 alin. 2 din Legea nr. 52/2003 (privind transparenta decizionala), anexat proiectului trebuie să existe nota de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus. Aceste acte sunt prevăzute şi de art. 6 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 care prevede, în plus, şi un studiu de impact, cu conţinutul detaliat de art. 311 din acelaşi act normativ.
În conformitate cu art. 26 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentari ştiinţifice, teze prealabile care sa reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate.
Guess what: în cazul nici unuia dintre coduri nu s-a procedat la elaborarea acestor documente obligatorii pentru un proiect de asemenea anvergură. Este evident că o dezbatere publică nu se poate face fără documentele obligatorii. Bunăoară, este necesar un studiu de impact cu privire la modificările de competenţă preconizate: nu este admisibil să vrei să modifici competenţa, făra să vezi cum se modifică încărcătura instanţelor, fără o strategie de personal etc.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
