Noua procedură de declinare a competenţei la momentul regularizării cererii

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, a fost publicată Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, care prevede la Art. I pct. 4 şi 5 următoarele:

- 4. La articolul 200 (din Noul cod de procedură civilă), alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „ Art. 200. - (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.”

- 5. La articolul 200, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: „(1¹) În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare”.
Textele instituie o procedură de verificare a competenţei la momentul regularizării cererii, nu în faza judiciară a acesteia, respectiv la termenul de judecată. Invocarea necompetenţei în cursul judecăţii rămâne în continuare regula, iar noile prevederi reprezintă o excepţie de la această regulă, urmând ca ele să fie interpretate, ca orice excepţie de la regulă, restrictiv – exceptio este strictissime interpretationis.

Prin urmare, trimiterea dosarului, prin încheiere dată fără citarea părţilor, poate fi dispusă numai când în urma verificării competenţei în baza art. 200 alin. 1 teza I (nou introdusă) NCPC, completul ajunge la două concluzii: nu este competent în judecarea cererii; competenţa revine instanţei sesizate din care face parte, dar completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente, nu sieşi. Dacă aceste două ipoteze sunt cumulativ întrunite, se procedează la trimiterea dosarului prin încheierea prevăzută de art. 200 alin. 1¹ fraza I NCPC. În toate celelalte cazuri, declinarea competenţei va fi dispusă la primul termen de judecată, în condiţii de contradictorialitate şi prin hotărâre. Mai rămâne de rezolvat problema art. 200 alin. 1¹ fraza II NCPC, potrivit căreia dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare. Acest text se aplică completului la care cauza a fost trimisă prin încheiere, care va proceda la rândul său la verificarea competenţei şi va proceda fie la judecarea cauzei, fie la declinarea competenţei înspre o a treia instanţă, fie la declinarea competenţei înapoi către instanţa de trimitere, situaţie în care va constata ivit conflictul de competenţă.