Prin Hotărârea
din 28 februarie 2018 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a şaptea),
pronunţată în cauza C-289/17, în procedura Collect
Inkasso OÜ, ITM Inkasso OÜ, Bigbank AS împotriva Rain Aint, Lauri Palm, Raiko
Oikimus, Egle Noor, Artjom Konjarov, Curtea a declarat că:
„Articolul
17 lit. (a) şi art. 18 alin. 1 lit. b) din Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea
unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate trebuie
interpretate în sensul că o hotărâre judecătorească pronunţată fără ca
debitorul să fi fost informat în legătură cu adresa instanţei căreia îi trebuie
adresat răspunsul, în faţa căreia trebuie să se prezinte sau, dacă este cazul,
la care poate fi introdusă o cale de atac împotriva acestei hotărâri nu poate
fi certificată ca titlu executoriu european”.
Prin cele două
întrebări formulate, care trebuie analizate împreună, instanţa de trimitere a
solicitat, în esenţă, dacă art. 17 lit. a) şi la art. 18 alin. 1 lit. b) din
Regulamentul nr. 805/2004, trebuie interpretate în sensul că o hotărâre
judecătorească pronunţată fără ca debitorul să fi fost informat în legătură cu
adresa instanţei căreia îi trebuie adresat răspunsul, în faţa căreia trebuie să
se prezinte sau, dacă este cazul, la care poate fi introdusă o cale de atac
împotriva acestei hotărâri poate fi certificată ca titlu executoriu european.
În litigiul
principal, de fapt mai multe proceduri asemănatoare, instanţa de trimitere a
fost sesizată cu cinci cauze prin care se solicită certificarea ca titlu
executoriu european a unor ordonanţe cuprinzând somaţii de plată. Deşi aceste
cauze se află în stadii diferite ale procedurii, toate se caracterizează prin
faptul că actele de sesizare a instanţei şi ordonanţele pronunţate în urma
procedurilor simplificate de somaţie de plată, deşi au fost notificate
debitorilor, nu menţionează adresa instanţei competente să judece aceste
proceduri sau să examineze o eventuală cale de atac împotriva ordonanţelor
menţionate. Celelalte cerinţe de procedură, în special indicarea denumirii
instituţiei, sunt îndeplinite.
Potrivit
deciziei de trimitere, era cert că debitorii în discuţie în litigiile
principale au rămas inactivi în cursul procedurilor simplificate de somaţie de
plată, astfel încât creanţele deţinute împotriva lor intră în sfera noţiunii
„creanţă necontestată”, în sensul art. 3 alin. 1 lit. b) din Regulamentul nr.
805/2004, şi, ca atare, ar justifica emiterea titlurilor executorii europene
solicitate.