Categoriile de beneficiari ai pensiilor speciale

Iată care sunt actele normative care prevăd pensii speciale (invariabil camuflate sub denumirea de pensii “de serviciu”). În fiecare caz în parte, trimiterea se face la forma în vigoare, nu este nevoie să fie menționate modificările (inclusiv eventualele republicări).

Acte normative pentru bugetarii “speciali”:

- Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (anterior Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor);

- Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice;

- Legea nr. nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi;

- Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale;

- Legea nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale;

- Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (militarii – inclusiv jandarmi și personal din serviciile de informații; polițiștii; funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare);

- Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar;

- Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României;

- Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România.

Despre proiectul meu literar – “The Riviera Caper”

Mă prefac deja că-l scriu de câțiva ani. Sub pseudonim. Nu cred că am 20.000 de cuvinte cu totul, poate vreo 15.000, și alea doar în primă scriere, cu multă necesitate de editare. În general, o carte trebuie să aibă cel puțin 60.000 de cuvinte.

Așadar, am în lucru un roman de aventuri, The Riviera Caper, pe care-l scriu în engleză. Nu limba e problema, ci faptul că nu am avut prea multă vervă până acum. Am scris chiar și 1.500 de cuvinte într-o zi, în vreo 3 ore, corectate și revăzute, dar asta e o excepție, doar ca să văd ce ritm aș putea susține dacă chiar m-aș apuca serios de treabă. Sunt foarte departe de această țintă, dar cred că un capitol pe săptămână, între 1.500 – 2.000 de cuvinte, ar fi posibil. Ca atare, de anul viitor– pentru a mă mobiliză și concentra – îl public în foileton fie pe acest blog, fie pe unul nou Substack. Poate încerc să-l vând și pe Kickstarter.

Lumea juridică e plină de impostură, incompetență și fals. Aș vrea să încerc altceva și ar fi grozav să nu trebuiască să activez în acest domeniu.

Încă un lucru. Ați auzit probabil de redactarea cărților cu ajutorul inteligenței artificiale. Am încercat câte ceva, nu merge deloc. Mi-a stricat un capitol pe care îmi ia mai mult să-l refac. Iar chestii mai complicate, de mare întindere, nici vorbă. Cel puțin nu în prezent...

Cazul Cherecheș demonstrează caracterul discutabil al justiției clujene

Citez din comunicatul DNA nr. 1022/VIII/3 din 9 noiembrie 2023:

“În data de 25 octombrie 2023, în contextul în care un afin al lor era judecat într-un dosar de corupție, aflat în faza apelului, inculpata ar fi luat legătura cu o persoană (martor în cauză), ruda unuia dintre judecătorii din complet, și s-ar fi oferit să achiziționeze o afacere pe care aceasta din urmă o deținea pe raza județului Mureș cu o sumă cuprinsă între 50.000 – 100.000 euro, indicând totodată și posibilitatea remiterii unor alte foloase necuvenite. Această “ofertă” inițială ar fi fost valabilă doar în condițiile în care magistratul respectiv ar fi urmat să pronunțe o sentință favorabilă (soluție mai blândă) în cauza în care afinul inculpatei ar fi fost judecat pentru săvârșirea unor presupuse infracțiuni de corupție.

Ulterior, la data de 06 noiembrie 2023, inculpata ar fi promis judecătorului, prin intermediul aceluiași martor, suma de 50.000 euro, reprezentând un avans dintr-o sumă care nu a fost cuantificată până în prezent, restul banilor urmând a fi remiși după data când instanța de judecată ar fi urmat să pronunțe în cauza respectivă o soluție de achitare.

În contextul menționat mai sus, în data de 08 noiembrie 2023, într-un restaurant de pe raza municipiului Cluj – Napoca, inculpata ar fi remis martorului avansul de 50.000 euro promis, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”.

Acuma, nu știm ce e real și ce nu e, cât de plin de acuratețe și corect e comunicatul. Poate foarte bine să fie doar invenții obținute prin decupări abile. Să zicem însă că e perfect și că aceste lucruri s-au întâmplat. Problema e foarte discutabilă.

Numai pe datele din comunicatul DNA nr. 1022/VIII/3 din 9 noiembrie 2023, e greu de înțeles de ce încadrarea juridică pentru socrii lui Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare, e “dare de mită”. Comunicatul descrie perfect “traficul de influență”, de la art. 291 C. pen.: “Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri”.

Chestiunea a fost apucată dintr-un unghi greșit, probabil voit. Se spune expres în stenograme că e o chestiune între mame, fără să știe tineretul, adică inculpatul și judecătoarea. Se urmărește deci obținerea concursului mamei judecătoarei pentru ca aceasta să o influențeze pentru obținerea unei soluții favorabile de la judecătoare, aparent se discută doar fapta proprie. În relația mamă – fiică există ascendent și influență, cel puțin la nivel de aparențe.

Citez din declarația de abținere a judecătoarei: “Aflând în intervalul 03-04.11.2023 despre comiterea unor posibile infracțiuni de corupție de anumite persoane în legătură cu activitatea subsemnatei ca judecător.... vizând dosarul...”. Adică maică-sa lua mită pentru ea în 25.10.2023 (acceptat propunere), cum spun procurorii, iar ea habar nu avea la acel moment? Atunci de ce lua pentru ea? De ce nu pentru sine, pentru fapte ce le putea face personal, influențarea fiicei, nici măcar expres necesară a fi făcută efectiv, suficient fiind doar aluziv, insidios. Nici o legătură cu luare de mită, dacă e faptă nu poate fi decât trafic de influență, pe descrierea făcută de DNA în comunicat. Comis deja, cum bine spune în declarația de abținere, “comiterea unor ... infracțiuni”.

Dacă se aborda chestiunea din perspectiva posibilului trafic de influență, evident că mama judecătoarei nu mai putea fi “martor”, iar denunțul făcut nu o putea apăra de răspundere. La luare de mită poate exista un complice, pe care să-l facă “martor”, dar la “trafic de influență” o face personal...

Zice DNA: oferta (nerespinsă) “fost valabilă doar în condițiile în care magistratul respectiv ar fi urmat să pronunțe o sentință favorabilă”. E mai credibil că s-a discutat cel mult o influențare, o promisiune de a determina funcționarul public.