După cum am anunţat în debutul seriei, după partea
privitoare la statele europene de după prăbuşirea sistemului Bretton Woods şi la
încercările pe cont propriu ale acestora de limitare a fluctuaţiilor propriilor
monede, urmează referirea la situaţia de dinaintea celui de-al doilea război
mondial, perioadă în care evenimentul monetar cel mai important l-a reprezentat
crearea Uniunii monetare latine la iniţiativa împăratului Napoleon al III-lea. Uniunea
a fost creată în urma conferinţei monetare de la finele lui 1865 şi a reunit
Franţa, Italia, Belgia şi Elveţia, primele semnatare ale unei convenţii
monetare, la care ulterior s-a adăugat Grecia (care a semnat în 1868), iar apoi
s-au asociat şi alte state, cum ar fi Rusia, Austro-Ungaria, Spania, prin
acorduri bilaterale, multe ale ţări aliniindu-şi unilateral politica monetară
pentru a fi în concordanţă cu Uniunea latină.
Pagini
▼
luni, 25 mai 2015
joi, 21 mai 2015
Un istoric valutar pe scurt între Codul civil şi contemporaneitate (IV)
La summit-ul de la Maastricht , o mică
localitate în sudul Olandei, în data de 7 februarie 1992 a fost semnat Tratatul
privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht) de către miniştrii de
externe ai statelor comunitare, fiind ulterior ratificat de statele semnatare
şi intrând în vigoare la 1 noiembrie 1993. Tratatul a creat Uniunea Europeană
şi a adus precizări în ceea ce priveşte criteriile de îndeplinit în vederea
participării la etapa finală a Uniunii Monetare (reprezentând stagiul al II-lea
al intergării monetare), natura şi durata perioadei de tranziţie, raportul
între politica monetară şi fiscală, cadrul instituţional, rolul şi statutul Băncii
Centrale Europene.
duminică, 10 mai 2015
Prelungirea valabilităţii temporale a garanţiei de participare în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică
Potrivit art. 6
alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare
a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34 2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii: „Perioada
de valabilitate a ofertelor, prevăzută în anunţul/invitaţia de participare şi
în documentaţia de atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să se
întindă până la momentul încheierii contractului/acordului-cadru. Atunci când
stabileşte perioada de valabilitate a ofertelor, autoritatea contractantă va
lua în considerare estimările privind perioada necesară pentru analiza şi
evaluarea ofertelor, perioada necesară pentru verificările legate de aceste
activităţi, precum şi perioada legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor
contestaţii. Fără a afecta prevederile art. 93 alin. (3) şi asumându-şi
implicaţiile prevederilor art. 97 alin. (4) lit. b), autoritatea contractantă
are obligaţia de a solicita prelungirea valabilităţii ofertelor, precum şi,
după caz, a garanţiei de participare, în situaţii excepţionale care impun o
astfel de prelungire”.
sâmbătă, 2 mai 2015
Un istoric valutar pe scurt între Codul civil şi contemporaneitate (III)
Sistemul Monetar European (S.M.E.) a intrat în
funcţiune în martie 1979, succedând şarpelui valutar, din care a preluat
semnificativ. Toţi cei nouă membrii de atunci ai schemei şarpelui s-au alăturat
S.M.E. (dintre care o parte îşi suspendaseră participarea efectivă, nereuşind
menţinerea limitelor de fluctuare), participând la noul mecanism al cursului
valutar care încorpora, în esenţă, trăsăturile principale ale vechiului şarpe. Şi
în acest caz au fost stabilite parităţi pentru fiecare pereche de monede, iar
aceste parităţi, odată stabilite, puteau fi schimbate de douăsprezece ori.
Acordul prevedea obligativitatea menţinerii cursurilor în limitele a 2,25% (6% în
mod excepţional) de fiecare parte a parităţii, o suplimentare a facilităţilor
de credit şi menţinerea fondului european de cooperare monetară.