Un istoric valutar pe scurt între Codul civil şi contemporaneitate (XI)

Moneda euro, datorită chiar construcţiei sale, este atinsă de anumite slăbiciuni, vulnerabilităţi, inerente. Chiar dacă moneda este unică şi singulară în tot spaţiul eurozone, puterea de cumpărare şi, deci, valoarea monedei diferă de la o ţară la alta, fiind determinată de nivelul general al preţurilor, printr-o proporţionalitate inversă. Fenomenul nu se întâlneşte pe teritorii suprapuse exact pe conturul fiecărei ţări, însă, datorită în principal fiscalităţii unitare pe teritoriile ţărilor luate separat şi diferite între ţări diverse, reperul de suprafaţă reprezentat de graniţele naţionale poate fi util în analizarea valorii locale a monedei euro. Modificarea nivelului general al preţurilor în timp este cunoscută sub denumirea de inflaţie (a cărei rată se calculează – destul de aproximativ de altfel – numai în raport cu bunurile şi serviciile care intră în coşul în funcţie de care se determină preţul bunurilor de consum) şi este asociată îndeobşte cu perioadele de creştere economică. Prin urmare, în fiecare ţară membră a zonei euro, aceeaşi monedă euro are o putere de cumpărare diferită, în funcţie de nivelul preţurilor. În teoria economică de dinainte de realizarea uniunii monetare, se insista pe nivelarea mărimii preţurilor ca efect al introducerii monedei unice, printr-o formă de arbitraj în bunuri şi servicii; nu s-a realizat aşa ceva, astfel încât această teorie nu numai că nu a fost verificată empiric, ci a fost chiar invalidată de evoluţiile concrete şi nu doar din raţiuni ce ţin de regimuri fiscale diferite, ci din multiple alte considerente, cum sunt rezistenţa la schimbare a preferinţelor consumatorilor şi faptul că aceştia nu caută neapărat cea mai raţională achiziţie.

Un istoric valutar pe scurt între Codul civil şi contemporaneitate (X)

Rezultatul referendumului grecesc indică o majoritatea semnificativă în favoarea „nu“, ceea ce semnifică respingerea condiţiilor impuse Atenei pentru noi împrumuturi. Votanţii au fost întrebaţi dacă aprobă propunerile făcute Greciei de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană în cadrul întrunirii Eurogrupului din 25 iunie (Eurogrupul este o desemnare colectivă a miniştrilor de finanţe ai ţărilor europene care au adoptat euro). Răspunsul covârşitor a fost, aşadar, nu.

Notă cu privire la Hotărârea nr. 148/2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în ședința din 25 iunie 2015 (poziţia 7 a Ordinii de zi soluționate), cu nr. 14985/2015, şi-a însuşit punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios nr. 10223/2015 privind solicitarea Asociaţiei Judecătorilor din România (pe care o reprezint), în sensul că Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 148/2015 este emisă de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii şi cuprinde o serie de reglementări de principiu, destinate unui număr nedeterminat de persoane şi care impun o anumită activitate din partea acestora, astfel că actul administrativ are caracter normativ. Soluția era previzibilă și este corectă, problema interesantă fiind însă dacă există sau nu o putere normativă care să aparțină secției.

Prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148 din 19 martie 2015 a fost aprobată procedura întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de drept care generează practică neunitară (art. 1) cu formularele aferente care se întocmesc cu această ocazie, precum şi metodologia de organizare și desfășurare a întâlnirilor președinților secțiilor specializate din cadrul curților de apel, elaborată de Institutul Național al Magistraturii (art. 2).
Hotărârea nr. 148/19.03.2015 consacră două proceduri administrative, iar caracterul său normativ este cât se poate de evident; el se referă însă strict la parcurgerea procedurilor respective. Necesitatea precizării care s-a cerut a fost impusă de caracterul cu totul inedit – din perspectiva emitentului – al acestei reglementări, de excepţie şi, probabil, singular.