Jurisprudenţă CJUE recentă în materie de notificare sau comunicare de acte în Uniune (XII)

Prin Hotărârea din 2 iunie 2022 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a şaptea), pronunţată în cauza C-196/21, în procedura SR împotriva EW, cu participarea: FB, CX, IK, Curtea a declarat că:

„Art. 5 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) şi abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului trebuie interpretat în sensul că, atunci când o instanţă dispune transmiterea unor acte judiciare către terţi care solicită să intervină în procedură, această instanţă nu poate fi considerată „solicitant”, în sensul acestei dispoziţii”.
Prin întrebarea formulată, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă art. 5 alin. 2 din Regulamentul nr. 1393/2007 trebuie interpretat în sensul că o instanţă care dispune transmiterea unor acte judiciare către terţi care au solicitat să intervină în procedură trebuie considerată „solicitant”, în sensul acestei dispoziţii.

Jurisprudenţă CJUE recentă în materie de somaţie europeană de plată (VIII)

Prin Hotărârea din 15 septembrie 2022 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia), pronunţată în cauza C-18/21, în procedura Uniqa Versicherungen AG împotriva VU, Curtea a declarat că:
„Art. 16, 20 şi 26 din Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/2421 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2015, trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării unei reglementări naţionale, adoptată cu ocazia apariţiei pandemiei de COVID-19 şi care a întrerupt timp de aproximativ cinci săptămâni termenele procedurale în materie civilă, în privinţa termenului de 30 de zile acordat la art. 16 alin. 2 din acest regulament pârâtului pentru a formula opoziţie la o somaţie europeană de plată”.
Prin întrebarea formulată, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă art. 16, 20 şi 26 din Regulamentul nr. 1896/2006 trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării unei reglementări naţionale, adoptată cu ocazia apariţiei pandemiei de COVID-19 şi care a întrerupt timp de aproximativ cinci săptămâni termenele procedurale în materie civilă, în privinţa termenului de 30 de zile acordat la art. 16 alin. 2 din acest regulament pârâtului pentru a formula opoziţie la o somaţie europeană de plată.

Surprinzător: Untold 2022 a fost organizat de un SRL cu doar 400 de lei cifră de afaceri în 2021

După ce ani la rând kitsch-ul sau festivalul Untold (încadrare care depinde de gusturile proprii ale fiecăruia, ale mele se cunosc) a fost organizat de UNTOLD SRL (J12/3105/2015, CUI 35113711), iată că în 2022 intră în scenă o cu totul altă entitate, o persoană juridică diferită - UNTOLD PRODUCTION S.R.L. (J12/5129/2021, CUI 45114420). Bun, sediul social se găseşte la aceeaşi adresă din Cluj-Napoca, str. G-ral Eremia Grigorescu, probabil şi asociaţii sunt cam aceeaşi (verificaţi voi), dar consecinţele juridice nu sunt deloc neglijabile.
UNTOLD PRODUCTION S.R.L. este o societate înregistrată fiscal în data de 26 Octombrie 2021, iar potrivit site-ului Ministerului Finanţelor, a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri netă de 400 de lei, un profit de 81 lei, la un număr de zero angajaţi.
Deşi este vorba despre o societate distinctă, nouă, fără mijloace fixe la finele lui 2021, în mod misterios recuzita Untold SRL, aparatura, marca de servicii, fondul de comerţ, au fost aceleaşi. Folosinţă acestora nu poate să aibă loc în mod gratuit, fără implicaţii nedorite. Sunt gata însă să pariez că aceia din spatele acestor entităţi nici măcar nu şi-au pus problema... Asta e, vremurile sunt cele care sunt.
Cel mai curios este însă faptul că autorităţile au tăcut mâlc cu privire la substituire şi au lăsat noii veniţi în aceleaşi privilegii colosale, discriminatorii faţă de tot restul agenţilor economici care nu se pot înfrupta nici pe departe în aceleaşi condiţii facile din resursele statului.