Timbrarea recursului în contenciosul administrativ

Sediul materiei se găseşte în prevederi cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Ca o remarcă în treacăt, motivele trecute în preambulul odonanţei sunt departe de a îndreptăţi urgenţa, constituind o justificare extrem de îndoielnică pentru evitarea normării domeniului pe cale de lege. Guvernul arătă că pentru cele câteva împrejurări menţionate în preambul (în esenţă, „acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale“ – taxe judiciare mai mari cu prilejul noului Cod civil şi noului Cod de procedură civilă) ordonanţa vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă. Bineînţeles, ca în atâtea alte cazuri „situaţia extraordinară“ durează de câţiva ani de zile în care noile coduri se tot vedeau venind, timp mai mult decât suficient pentru redactarea câtorva articole în mare parte pe structura rglementării anterioare care să fie închegate într-o lege care să acompanieze noul Code de procedură civilă, cu ocazia trecerii acestuia prin Parlament.

În conformitate cu art. 24 alin. 1 din ordonanţă, recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. 1 pct. 1 - 7 din Codul de procedură civilă (nou). Prin urmare, fie că se invocă toate primele şapte motive de casare prevăzute de art. 488 alin. 1, fie că se invocă numai unul dintre acestea, taxa judiciară de timbru este tot 100 lei. Alin. 2 al aceluiaşi articol prevede că în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei. „Cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material“ corespunde punctului 8 al 488 alin. 1 din Noul cod de procedură civilă, iar prin raportare la cuantumul maxim plafonat pentru acţiunea în contencios administrativ cu obiect unic (300 lei – art. 16 lit. b) din ordonanţă) taxa judiciară de timbru în recursul sub acest aspect împotriva hotărârilor de primă instanţă poate avea un nivel de cel mult 150 lei, nu mai puţin de 100 lei.

În funcţie de soluţia adoptată de prima instanţă, există cazuri speciale în care recursul se timbrează în alte cuantumuri. Astfel, potrivit art. 25 alin. 1 din ordonanţă, se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: b) încheierea de suspendare a judecării cauzei; c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant. Totodată, se taxează cu 50 lei (art. 25 alin. 2) cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat; b) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins; c) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la judecată; d) hotărârea prin care se încuviinţează învoiala părţilor (ipoteză rar întâlnită, dar nu imposibilă, în contenciosul administrativ).

Recursul împotriva considerentelor (art. 461 alin. 2 NCPC) hotărârii de primă instanţă în contenciosul administrativ se timbrează cu 100 lei (alin. 3 al art. 25).

Deşi cuantumurile taxelor judiciare de timbru care pot fi stabilite pentru recursurile din contenciosul administrativ sunt, invariabil, reduse, există o jurisprudenţă destul de consistentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului în situaţii similare ca nivel de efort financiar. Totodată, chiar dacă limitarea dreptului de acces intervine abia în apel (mutatis mutandis, recurs), garanţiile fundamentale ale articolului 6 trebuie acordate şi pentru aceste căi de atac, dacă statele – chiar fără a fi obligate – instituie căi de atac (cauza Iordache împotriva României, hotărârea 14 octombrie 2008).

Art. 28 din ordonanţă instituie o scutire („dacă legea nu prevede altfel“) de la plata taxei judiciare de timbru pentru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată o acţiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru. Din această perspectivă, se observă că scutirea acordată reclamantului în considerarea calităţii sale profită şi pârâtului când acesta exercită calea de atac a recursului, în sensul că indiferent de motivul care a atras scutirea de taxă judiciară de timbru în primă instanţă şi indiferent cine declară recursul, scutirea se extinde şi asupra acestuia.

Art. 30 alin. 1 instituie o serie de scutiri, inclusiv pentru căile de atac formulate, pentru Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice. În categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile (alin. 30 alin. 2).
Prin art. 58 lit. b) din ordonanţă, a fost abrogată Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, care, astfel, nu se mai datorează nici pentru acţiuni, nici pentru căi de atac.