duminică, 14 august 2022

Cică Ucraina trage în soldaţii ruşi care trag în centrala nucleară din Zaporoje pe care tot ei o deţin...


Această ştire complet falsă datează de azi şi e redactată de marea agenţie de presă Reuters. Titlul (de pe msn.com, dar disponibil ca atare pe o grămadă de alte site-uri) este “Ukraine targets Russian soldiers threatening Europe's largest nuclear power plant”, adică “Ucraina ia la ţintă soldaţii ruşi care ameninţă cea mai mare centrală nucleară din Europa”.

Bineînţeles, centrala este ocupată de ruşi din 4 martie 2022, iar începând cu 12 martie este controlată de Rosatom. Ucrainenii sunt cei care o bombardează, cu artilerie, în speranţa producerii unei catastrofe. Ruşii nu-şi pot bombarda propria centrală, din care alimentează cu curent electric populaţia din zonele cucerite din Ucraina.

Propaganda ucraineană ne-a obişnuit deja cu ridicolul său. Dar faptul că agenţii de presă gen Reuters permit să fie folosite pentru o campanie mediatică falsă, concertată, constantă, este îngrijorător.

Ucrainenii sunt specialişti în a face ceva şi a da imediat vina pe ruşi pentru propria lor faptă. Foarte recent, ei au bombardat închisoarea din Yelenovka, Republica Populară Doneţk, ca să-i ucidă pe soldaţii ucraineni din Azov, încarceraţi acolo. Au atribuit imediat ruşilor această crimă de război, acuzaţia fiind de un ridicol extrem. În acelaşi registru sunt poveştile inventate cu fantoma din Kiev, însoţită de clipuri din jocurile video, sau cu soldaţii sfidători de pe Insula Şerpilor care au murit până la unul, dar în acelaşi timp s-au şi predat şi trăiesc fară probleme în captivitatea rusească...

duminică, 7 august 2022

Se facturează către SC Untold SRL folosinţa Splaiului Independenţei?


Dintr-o verificare personală în teren, am constatat că Splaiul Independenţei (dar şi alte străzi) e utilizat complet de SC Untold SRL, între podul Napoca şi podul Garibaldi. Există şi un comunicat al primăriei în acest sens.

Întrebarea este dacă proprietarul spaţiului, Municipiul Cluj-Napoca, percepe chirie şi dacă această chirie este nediscriminatorie, adică SC Untold SRL să nu fie tratat preferenţial faţă de restul.

Articolul 7 din Codul administrativ, intitulat “Principiul egalităţii” prevede că: “Beneficiarii activităţii autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice au dreptul de a fi trataţi în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice de a trata în mod egal pe toţi beneficiarii, fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege”.

SC Untold SRL utilziează Splaiul Independenţei pe post de parcare, fiind ocupat cu maşini ale vânzătorilor, utilaje de construcţie, materiale de construcţie, diverse autovehicule.

Prin urmare, spaţiul fiind folosit ca parcare, se impune tarifarea acestuia ca atare. Pentru acest calcul, este utilă existenţa tarifelor de parcare pentru zone similare, respective tariful din piaţa Mihai Viteazu, aflată în proximitate, care merge până la 369 de lei jumătate de oră tariful în centru la oră de vârf, hai să zicem o medie de 300 de lei pe oră, înmulţit cu 24 de ore rezultă 7200 lei pe zi pentru 15 mp, adică 480 de lei pe metru pătrat pe zi, respectiv 100 de dolari/mp. Dacă mie sau ţie primăria ne ia 100 de dolari pentru o zi pe un metro pătrat, e obligată să aplice SC Untold SRL acelaşi tratament cu cel aplicat nouă.

SC Untold SRL foloseşte cel puţin 10 hectare de stradă, adică 100.000 de metri pătraţi, care înmulţit cu 100 de dolari pe zi, tariful primăriei pentru zona respectivă, dau o chirie datorată de 10.000.000 dolari, pe zi, înmulţit cu numărul de zile, 4, egal 40 de milioane de dolari. Dar asta e un minim, pentru că o mulţime de zile SC Untold SRL foloseşte aceleaşi străzi ante- şi post- factum (inutil să mai atrag atenţia că şi pe acele zile trebuie percepută chirie în aceleaşi condiţii) şi pentru că estimarea mea cu privire la suprafaţă e în minus, fără îndoială, deoarece mai sunt străzi şi alei ocupate şi folosite. Deci SC Untold SRL trebuie să plătească la tariful perceput de primărie TUTUROR cetăţenilor, adică de la 40 de milioane de dolari în sus; bun, poate că plăteşte, dar încă nu ştim asta, pentru că primăria nu informează cetăţenii. Se ţin la mare secret contractele de închiriere şi facturile, sunt absolut convins pentru că se percepe o bagatelă de chirie, altfel se dezvăluiau fără probleme. O altă chestiune care ar trebui cunoscută de cetăţeni este dacă se facturează şi cât consumul de utilităţi sau primăria le suportă spre paguba noastră.

miercuri, 3 august 2022

Line-up îndoielnic la Untold şi în acest an


Iarăşi nu vine Armin van Buuren, nu vine nici Martin Garrix, însă apar în program o grămadă de români. Unii inclusiv fără amprentă pe Internet sau cu cu o mie-două de urmăritori pe Facebook...

Surorile Oşoianu (foto), care sunt nelipsite de la Untold, vor fi chiar pe Main Stage. Astfel, dacă nu ai reuşit să le vezi anul acesta la cântare în satul Feşteliţa, ai marea şansă să le vezi acum în Cluj.

DJ Snow, MC Agent, autohtoni.

Dj Snow şi MC Agent (agentul are 1,4 mii urmăritori pe facebook). Dj Snow este şi el unul dintre cei “peste 200 de artiști naționali și internaționali de top”. Ai putut să-i vezi anul acesta în satul Belceşti. Dar poate i-ai ratat....

Şi cine vine, vine pe sponci: David Guetta o oră şi jumătate, Alok şi Dmitri Vegas & Like Mike câte o oră şi un sfert, nici unul nu închide ziua, nici unul în ziua închiderii.

Miroase a plastic (sau a pipi şi motorină?), deşi mulţi şi-au tras denumiri străineze. Cel puţin următorii sunt români la festivalul cu “peste 200 de artiști naționali și internaționali de top”: Surorile Oşoianu, Inna, Partydul Kiss FM, Irina Rimes, David Ciente, Dirty Nano, Damian & Brothers, Almud, BUG Mafia, Pascal Junior (toţi ăştia pe Main Stage!), DigitaLove, Mike Kross, Kataa, Marius Onuc, Just 2, Maryo, Cotoraci, Kaisser, DJ Andi, Arias, Paul Damixie, Maestros del Ritmo, John Trend, Jay Ko, Vladimir, CDJ Cristian-Daniel, Albin Kaczka, Cucugram, Deny, Adrian Funk, Andreea Esca, Otravă, Andi Moisescu, Adrian Saguna, Mihai V, MoonSound, Andre Rizo, Maya, Chris Hype, DJ Dark, Mentol, Vali Bărbulescu, Lucian Bărbulescu, Nusha, Raldum, AlbWho, Andrew Dum, Adrian Eftimie, Optick, Simina Grigoriu, Sesiune, Kozo, Raresh, Mira, sEEn Vybe, Dave Andres, Persic, Mihai Popoviciu, Nico Stojan, Marwan, Paul Soll, Akos, Bross, Groove Hustlaz, Aldaris, S-T-Phan, Marko Glass, Bvcovia, Macanache, Paraziţii, Şuie Paparude, DJ Snow, MC Agent, Aqila Atak, Rava, Albertnbn, Nane, Deliric, Silent Strike, YNY Sebi, El Nino, Killa Fonic, Connect-R, Johny Romano, Grasu XXL, Guess Who, Arkanian, Azrael Golden, Zannidache, Ian, Culese din cartier, Dj Shiver, Claudiu Adam, Nicolauss, Starpicker, Men-D, Bogdan Vix, Airborn, The WLT, Mahony, Raresh, Cosmin, DJ Moshu, Alex Tripon, Dacian T, Szanto Denis, Kamil, DJ Antenna, Liquid, Dj Serginio, MC Lucas, Adrian Pelin, Trip Engineer, Iridon Brothers, Armonia Djs, Mirror Djs, Dan T, MC Zedho, Aurik, Dj Shiver, Dj Pappa M, MC Dylma, Giulia, etc.

Dacă nu ai reuşit să-i prinzi pe unii la zilele a ceva orăşele, ai unde să-i vezi acum. Mulţi sunt chiar clujeni şi avem chiar şi unul din Gherla, Cristian Balazs zis Cristian B...

gherlainfo.ro ne spune ca Cristian Balazs a facut saltul de la petreceri private la Untold

Evident, nu am nimic împotriva băştinaşilor, dar poate pretinde acest festival ca e ceva nemaipomenit?

sâmbătă, 30 iulie 2022

Pe scurt despre cum mai stau lucrurile pe frontul din Donbas


După eliberarea completă a Republicii Populare Lugansk (3 iulie 2022), avântul pare să fi încetinit în Donbas. Totuşi, după câteva zile de odihnă, ofensiva a continuat cu succes, fiind eliberat Seversk-ul şi, astfel, calea spre marile oraşe Slavyansk şi Kramatorsk este liberă. Luptele au ajuns la marginea oraşului (semnificativ) Artemovsk, iar după căderea acestuia, localităţile primei rezistenţe din 2014, Slavyansk şi Kramatorsk, pot fi atacate direct.

Ucrainenii vor să ţină Slavyansk şi Kramatorsk până la finele lui august, ceea ce pare oarecum fezabil - dar cu mari costuri umane, dar nu vor reuşi să aducă recruţii care acum se antrenează şi nici să-i echipeze corespunzător. Şi în Slavyansk şi în Kramatorsk au săpat tranşee prin parcuri, au construit fortificaţii, aşteptându-se la lupte de stradă. Cei în poziţie defensivă fortificată au în general un avantaj de 3 la 1, dar care merge până la 10 la 1 în oraşe.

Bineînţeles, ucrainenii continuă să se ascundă prin şcoli şi spitale, unde îşi plasează piesele de artilerie şi cazărmile. Cu cea mai mare consecvenţă, ucrainenii urmăresc distrugerea bazei industriale a Donbasului. Nu numai că se ascund acolo de câte ori au ocazia iar luptele nivelează structurile economice, ca în Mariupol sau Lisichansk, dar sistematic le şi bombardează de-a dreptul; ruşii, din păcate, nu răspund cu aceeaşi monedă, atacând doar fabricile legate de armată şi chiar şi pe alea doar rareori.

Trebuie ţinut seama şi de alte dificultăţi din teren: luptele se dau în mare parte prin pădurile Republicii Populare Doneţk sau printre civili, ruşii sunt în inferioritate numerică, soldaţii ucraineni fiind mai mulţi în Doneţk şi beneficiind de numeroase fortificaţii construite în ani de zile, cum sunt cele din zona Avdeevka, pe care ruşii nu au atacat-o încă tocmai din acest motiv şi de unde ucrainenii bombardează zilnic civilii capitalei Doneţk.

Pe lângă propaganda deşanţată, ucrainenii nu se dau în lături de la înscenări de jos nivel. Ei tocmai au distrus penitenciarul din Yelenovka, într-un atac cu peste 50 de prizonieri ucraineni morţi, foşti combatanţi din Azov, menit să-i intimideze pe cei care ar mai vrea să se predea.

Ruşii continuă cu atitudinea lor ambiguă şi în continuare nu echipează deloc armatele celor două republici, mai ales a Doneţkului, nu le dau echipamente de vedere pe noapte, drone, puşti pentru lunetişti, fiind o mare lipsă. Practic, fac aproape ca în 2014-2015, când nu le-au dat chiar nimic. Trupele republicilor sunt printre cele mai bune pe câmpul de luptă şi duc greul luptelor în multe zone; totodată, grupul de contractori Wagner sunt în general tot localnici, preponderent din Lugansk.

În continuare mai există speranţe la o ofensivă mai largă, care să vizeze cel puţin Harkov-ul, Nikolaev-ul şi Odesa, dar mai ales din cauza ucrainenilor şi a celor care îi împing de la spate. O victorie rusească şi un teritoriu cât mai mare pacificat îndepărtează spectrul unui război nuclear, spre care agresivitatea neoconilor americani, belicozitatea autodistructivă a europenilor şi ezitările de tot felul ale lui Putin ne împing periculos de mult.

joi, 7 iulie 2022

Jurisprudenţă CJUE recentă în materie de obţinere de probe în Uniune (V)


Prin Hotărârea din 9 septembrie 2021 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a şasea), pronunţată în cauzele conexate C-208/20 şi C-256/20, în procedurile “Toplofikatsia Sofia” EAD, “CHEZ Elektro Bulgaria” AD, “Agentsia za control na prosrocheni zadalzhenia” EOOD şi “Toplofikatsia Sofia” EAD, Curtea a declarat că:
1) Art. 1 alin. 1 lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială trebuie interpretat în sensul că nu se aplică unei situaţii în care o instanţă dintr-un stat membru caută adresa, într-un alt stat membru, a unei persoane căreia trebuie să îi fie notificată o hotărâre judecătorească.
...”.
Prin întrebarea formulată, cea care vizează regulile de obţinere de probe, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă art. 20 alin. 2 lit. a) TFUE coroborat cu art. 47 alin. 2 din cartă, principiile nediscriminării şi echivalenţei, precum şi art. 1 alin. 1 lit. a) din Regulamentul nr. 1206/2001, trebuie interpretate în sensul că, în ipoteza în care, în temeiul reglementării unui stat membru, instanţele acestuia sunt obligate să caute din oficiu adresa, în acest stat membru, a persoanelor cărora trebuie să li se comunice un act judiciar, aceste instanţe sunt de asemenea obligate, atunci când rezultă că o persoană căreia trebuie să îi fie notificată o hotărâre judecătorească are domiciliul într-un alt stat membru, să caute informaţii privind adresa persoanei respective la autorităţile competente ale acestui din urmă stat membru.

duminică, 3 iulie 2022

Ce s-a întâmplat cu zborul MH17

Una dintre putinele imagini disponibile pe Internet cu ramasita din epava, zona cabinei.

În Olanda este pe cale să se pronunţe o soluţie într-o farsă judiciară grosolană. Este vorba despre procesul penal referitor la prăbuşirea zborului MH17 al Malaysia Airlines de la Amsterdam înspre Kuala Lumpur, la 17 iulie 2014. Rămăşiţele avionului s-au împrăştiat pe un teritoriu deţinut de Republica din Donetsk şi probabil a fost lovit în spaţiul aerian corespunzător zonei controlate la sol de separatişti, care însă nu aveau nici un fel de control în aer (nici antiaeriană, nici aviaţie). Numai în ziua respectivă se înregistraseră în zonă circa 160 de zboruri comerciale.

Versiunea oficială (contrafăcută) este că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer lansată de un sistem Buk, complex adus de la Kursk, din Rusia, şi trasă de separatiştii din Donetsk.

Sunt indicaţi ca implicaţi în aducerea sistemului Buk Igor Girkin (“Strelkov” – Trăgătorul) şi încă 3 persoane. Strelkov, pensionar de armată, un aventurier apropiat al preşedintelui Crimeii, Serghei Axionov, era la acel moment comandantul militar şi un lider proeminent, după ce organizase apărarea oraşului Slavyansk, prima rezistenţă serioasă în faţa armatei ucrainene invadatoare. Cu puţin timp înainte de evenimentul MH17, Strelkov comandase retragerea până în capitala Donetsk, pentru regrupare. Apărătorii au fost întâmpinaţi în capitală de un val de hotărâre şi entuziasm popular care a galvanizat efortul de război al proaspetei republici.

Varianta oficială pretinde că racheta a explodat 4 metri deasupra vârfului avionului şi spre stânga cabinei piloţilor (cockpit), împroşcând avionul cu fragmente de focos.

Bineinteles, partea de sus a cabinei, cu presupusa densitate mare de srapnel, lipseste cu desavarsire, fiind exclusiv un efort de imaginatie.

Am văzut pe net atunci imagini proaspete, nu mai sunt disponibile acum, se vorbea despre exact ce scriu aici, iar imaginile erau elocvente. Dar au fost şterse, cum ştearsă a fost (inclusiv din Der Spiegel), de exemplu, declaraţia ostaticei elberată din Azovstal care a spus (am văzut pe CNN) că ei au vrut să plece, că ştiau de coridoarele umanitare, dar că au fost împiedicaţi de batalionul Azov.

Mi-am adus aminte acum de acele poze, citind un thriller de Stephen Leather “Black Ops”. Adevărul e bun oriunde îl găseşti, chiar şi într-un roman de acţiune... Iată pasajul care mi-a atras atenţia:

‘Is that right? He blames Putin for shooting the plane down?’
Shepherd nodded.
Harper grinned as he stamped down hard on the accelerator. ‘He couldn’t be more wrong.’
‘What, you think the Ukrainians did it again?’
‘It was never the Ukrainians. And it wasn’t a missile.’
‘You know something, Lex, or is this one of your conspiracy theories?’
Harper’s grin widened. ‘Saying something is a conspiracy theory doesn’t mean it’s not true. Some theories are true, some aren’t. Sometimes conspiracies happen and sometimes they don’t. Did you see the photographs of the wreckage? Along with those lovely shots of the local peasants looting through the luggage?’
‘Sure.’
‘Then you’ll have seen that the damage to the cockpit was side on. You could see the holes.’
‘Sure. Shrapnel damage from the missile.’
‘Except that an SA-11 anti-aircraft missile doesn’t strike side on or from below. It arcs above the target and then homes in from above. You know that as well as I do. They’re designed to target fast-moving fighter jets, so they don’t target the cockpit or the engines, they zoom in and explode about twenty meters above the target, blasting out red hot metal everywhere. The whole plane would have been peppered with holes – but it wasn’t. The damage was focused on where the pilot was.’
‘But the plane was blown apart.’
‘It was pressurized. You shoot a pressurized plane and it explodes. Bang! But the only place showing shrapnel damage was the cockpit. So how come there were holes in the cockpit? I’ll tell you why. Machine-gun fire. From a jet. Thirty-millimeter caliber, probably.’
‘Lex, why would a fighter shoot down a passenger jet?’
‘Who installed the Ukrainian government?’ Harper took his right hand off the wheel and held it up to stop Shepherd before he could answer. ‘Obama, that’s who. America pulls the strings.’
‘So the Ukrainians shot the plane down for the Americans?’
Harper put his hand back on the wheel and shook his head. ‘It was a CIA plane, but flying out of the Ukraine. The Yanks run the Ukraine and can do what they want in the country’s airspace. A CIA jet went up and Bob’s your uncle. The plane is shot down and before the wreckage even stopped smoldering the US was accusing the Russians of supplying the Ukrainian rebels with a Buk system. They get to damn the rebels and the Russians at the same time. Turned the whole world against them. It was the perfect black flag operation.’
‘And do you have proof?’
‘The damage pattern on the fuselage of the jet for one. And contacts’.

Prin urmare, a fost mitraliată cabina piloţilor dintr-un alt avion, cu gloanţe de calibrul 30 milimetri, cel mai probabil, rafală eventual însoţită de salve de tun cu proiectile cu fragmentaţie. Rezultă foarte clar din urmele lăsate pe carcasa MH17.

Gaurile sunt specifice urmelor lasate de gloante, rotunde si cu margini fine.

Această ipoteză mi se pare mult mai credibilă decât varianta pur fantezistă că separatiştii din Donetsk au luat un sistem Buk de apărare antiaeriană din Kursk, l-au transportat în Donbas şi s-au apucat să doboare avionul de pasageri. Cine le dădea sistemul din Rusia? Strelkov era prins până peste cap în ostilităţi, avea el timp să se plimbe prin Kursk? Era încă comandant, situaţia pe front era dificilă. Sunt 500 de kilometri în linie dreaptă, nici nu era posibil fizic aducerea unui sistem Buk.

Dar decisivă este vechea întrebare: Cui prodest? Ce ar fi câştigat separatiştii? Absolut nimic, e atât de ridicol încât e clar că nimeni nu s-ar fi gândit vreodată la aşa o absurditate...


Remarcaţi că din imagine lipseşte taman partea de deasupra cabinei pe care “reconstituirea” o pretinde ciuruită de şrapnel...

Încă un detaliu: înregistrarea din cutia neagră se termină brusc, semn că a fost ştearsă. Dacă era vorba despre explozia unei rachete şi de impactul fragmentelor cu cabina, acestea s-ar fi auzit în înregistrare şi nu trebuiau şterse, ci păstrate. Nu are sens ştergerea decât dacă se referă la rafale de mitralieră.

sâmbătă, 2 iulie 2022

Vladimir Putin nu pare conducătorul pe care Rusia îl merită


Am schiţat deja câteva idei în sprijinul tezei că Vladimir Putin acţionează nu doar greşit, ci chiar periculos şi ridicol. Le adaug acum încă două elemente noi, recente, semnificative.

Primul este aderarea Suediei şi Finlandei la NATO. Cele două state au rămas deoparte până acum din respect pentru Rusia, ca să nu o provoace, iar acum o trolează pe faţă. Ce face Putin în faţa acestei băscălii nordice? El pretinde că e de bine că cei doi trolli au intrat în NATO, pentru că se vor convinge acum (retroactiv) că Rusia nu are nimic cu ele, că nu constituie o ameninţare. Deci preocuparea lui de căpătâi este să convingă lumea că nu reprezintă o ameninţare, în loc de contrariul...

A ajuns ca Rusia să fie trolată până şi de preşedintele Kazakhstanului, pe care l-a salvat de curând de la o revoluţie colorată pusă la cale de americani. Kazakhstanul este o ţară care deznaţionalizează şi discriminează etnicii ruşi (la un moment dat 15% din populaţie) de ani de zile. Ei bine, preşedintele resepctiv – chiar la Forumul Economic Internaţional din Saint Petersburg – a anunţat că nu este de acord cu intervenţia în Donbas.

Al doilea eveniment este retragerea de pe Insula Şerpilor. Ruşii nu s-au retras de frică sau pentru pierderi, ci pentru că Putin are un reflex instantaneu de a se scuza când e acuzat. A fost de ajuns ca europenii să insiste cât de cât că Ucraina nu poate exporta cereale datorită prezentei ruseşti pe Insula Şerpilor ca Putin sa cedeze, din nou, într-un mod devenit clasic. Bineînţeles, menţinerea insulei are sens numai dacă Odesa este atacată puternic cu rachete şi artilerie, dacă artileria şi lansatoarele de rachete ucrainene sunt distruse de ruşi, dacă obiectivele militare de acolo sunt desemnate ca ţinte. Însă Odesa a fost cruţată de Putin de multă vreme deja, într-o manieferă auto-defetistă care aminteşte de retragerile “în semn de bunăvoinţă” din vaste teritorii ocupate în oblast-urile Chernigov şi Sumy, nu doar din zona Kievului, întinderi care trebuiau menţinute fie şi doar pentru protecţia marilor oraşe ruse din apropiere.

Acest individ care subordonează obiective militare încercărilor sale penibile de a face Rusia să pară mică şi inutilă, care a lăsat şi lasă etnicii ruşi din afara graniţelor să fie deznaţionalizaţi pe faţă, inclusiv în state minuscule şi fantomă precum cele baltice sau Republica Moldova (unde, deşi semnificativi numeric, nu se pot folosi de limba proprie, nu au dreptul la educaţie, presă şi TV în limba maternă etc.), este acelaşi care, reamintesc, a menţinut în funcţie guvernatoarea sabotoare a băncii centrale ruse care a făcut ce a făcut şi a reuşit să o prindă războiul cu peste jumătate din averea Rusiei în aur şi devize în bănci străine, de unde a fost, comod, convenabil şi instantaneu, confiscată, a continuat să plătească datoria externă, chiar şi neprietenilor, pentru a demonstra că Rusia “respectă dreptul de proprietate” care sieşi îi este negat (o gogomănie incredibilă), şi care nu a confiscat spre despăgubire activele străine din Rusia.

Cedarea nelimitată din partea Rusiei, în condiţii externe favorabile sau nu dintre cele mai rele - Xi îi este favorabil, iar Biden e mai puţin nebun decât mulţi alţi politicieni americani şi decât oricare dintre păcălicii belicoşi europeni – este cât se poate de ridicolă, inutilă şi periculoasă.

joi, 5 mai 2022

Nu aşa se duce un război împotriva trollilor "palyanitsia"


Am avertizat de la început că nu sunt un fan Putin: tipul ăsta nu poate sta în fruntea unui popor glorios, a unui stat bogat şi a unei mari armate. Criza ucraineană este urmarea directă a incompetenţei sale din 2014-2015, când nu doar că nu a ajutat cu nimic mişcarea spontană, populară, naţional-identitară a ruşilor din Doneţk şi Lugansk (şi a celor din Odessa şi Kharkov, de fapt, unde represiunile criminale au împiedicat însă poporul să se organizeze) ca reacţie la revoluţia colorată orchestrată de americani (pe modelul classic încercat în Georgia şi ţările primăverii arabe), izbutită până la nivel de lovitură de stat, ci, dimpotrivă, într-un gest cretin (şi caracteristic) i-a obligat (printr-un şantaj urât) să semneze o pace mincinoasă care a permis la 35.000 de soldaţi ucraineni (singura armată de care Ucraina mai dispunea atunci), înconjuraţi la Debaltsevo, să plece acasă cu armele în mână. Evident, ucrainenii nu sunt de nici un fel de încredere, au semnat, au scăpat, au râs şi au început o agresiune constantă de şapte ani de zile care ar fi trebuit să culmineze cu invadarea Donbasului, preîntâmpinată de declanşarea intervenţiei ruseşti.
Populaţia etnic rusă din întreaga jumătate de est a Ucrainei, aproape jumătate din întreaga ţară, a fost supusă unui proces de deznaţionalizare violent şi nu fără oarecare succes. Limba rusă a fost interzisă nu numai în şcoli şi administraţie, dar şi oriunde în public, clasic fiind trucul cu “palyanitsa”. Cuvântul “palyanitsia” înseamnă pâine (vreo legătură cu ardelenescul “palaneţ” – plăcintă din aluat de pâine?) în limba ucraineană, iar un vorbitor de rusă are dificultăţi reale în a pronunţa cuvântul. Greşita pronunţare atrăgea întotdeauna o agresiune fizică.
Ucrainenii sunt mândri de găselniţa lor...

Agresiunea fizică a dat roade rapide şi neaşteptate. Au fost îndoctrinate şi dezrădăcinate în viteză inclusiv regiuni masiv pro-ruse, cum sunt Harkov şi Odessa. Fără îndoială, abordarea e mult mai bună decât delirul istoric cu care Putin şi-a justificat intervenţia. E adevărat că genetic ucrainenii şi ruşii sunt totuna, mai ales cei din Est, şi că statalitatea istorică a ruşilor a început cu Kievul, dar pe cine mai interesează când trecutul e juxtapus unui pumn de fier? Întotdeauna violenţa convinge înaintea argumentaţiei, mai ales istorice. Bine zice înţelepciunea populară, sunt mai aproape dinţii decât părinţii...
Acesta este contextul în care conflictul din Ucraina trebuie plasat. În continuarea evenimentelor premergătoare, poziţiile celor două state implicate nu s-au schimbat. 

joi, 17 martie 2022

Banca centrală a Rusiei, impostură sau sabotaj?


Elementul de informaţie că ruşii au fost surprinşi de sancţiuni cu jumătate din rezervele proprii în mâini străine este de-a dreptul şocant. Plasarea rezervelor în afara ţării, mai ales după sancţiunile din 2014 şi după ce a păţit Venezuela, este o dovadă fie de prostie crasă, fie de sabotaj din interior. Economistul american Paul Craig Roberts, intervievat de Mike Whitney (doi autori exponenţiali din cadrul proiectului lui Ron Unz) înclină spre versiunea sabotajului şi o explică convingător. Interviul este util din mai multe puncte de vedere, economistul american făcând câteva observaţii juste, cea mai importantă fiind aceea că la teritoriul, resursele, inteligenţa şi tehnologia pe care Rusia le are, nici un contact cu exteriorul nu este necesar. În plus, dispunând de resurse energetice proprii, Rusia nu are nevoie nici de monedă străină.

sâmbătă, 26 februarie 2022

Russia Today: so much for the “Putin’s propaganda bullhorn”

The Russian television channel Russia Today, once reputed as the “Putin’s propaganda bullhorn” (as per John Kerry, the then Secretary of State) fails rather miserably not only in promoting the Russian perspective but in merely presenting an unbalanced view.
Let me clarify from the beginning: I believe Russia’s counterattack on Ukraine to be a just war. I followed closely on the Internet the 2014-2015 war in Donbass, for which there were available a considerable amount of information, including lots of front line videos. It was clear to me and anybody following the events that the locals won the war. Not only there were no Russian troops on the ground, but I doubt Russia offered any weaponry. In an enthusiastic patriotic uprising, the people of Donetsk and Lugansk defended themselves successfully. They had the Ukrainian army surrounded at Debaltsevo and at this precise moment the West began to woo Putin in order to save the army from certain extinction. Putin caved in, forced Donetsk People’s Republic and Lugansk People’s Republic (victorious on the battlefield) to sign the Minsk Accord, let the Ukraine army surrounded in Debaltsevo go and give back territory conquered. It is conceivable that DNR and LNR could have gone at least to Kiev. They had momentum and the full sympathy of the Russians in Ukraine.

duminică, 7 noiembrie 2021

Jurisprudenţă CJUE recentă în interpretarea noţiunii de materie civilă şi comercială (IV)

 
Prin Hotărârea din 3 iunie 2021 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a opta), pronunţată în cauza C-280/20, în procedura ZN împotriva Generalno konsulstvo na Republika Bulgaria v grad Valensia, Kralstvo Ispania, Curtea a declarat că:
Art. 5 alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială coroborat cu considerentul 3 al acestui regulament trebuie interpretat în sensul că acesta se aplică în vederea stabilirii competenţei internaţionale a instanţelor unui stat membru de a soluţiona un litigiu între un lucrător dintr-un stat membru care nu exercită atribuţii care ţin de exercitarea autorităţii publice şi o autoritate consulară a acestui stat membru situată pe teritoriul unui alt stat membru”.

joi, 26 august 2021

Criptomonedele sunt doar nişte frânturi de cod fără nici o valoare reală

“Criptomonedele” nu sunt monede şi nici bani, nici măcar în sens virtual, în pofida denumirii lor care vrea să sugereze o latură fizică, totalmente inexistentă. În mod similar, ele nu sunt obţinute prin minerit - cum derutant (“mining”) este intitulată procedura de generare a lor. Activitatea de minerit este una eminamente fizică care nu are nici o legătură cu criptomonedele. Traducerea română e chiar mai proastă decât originalul cryptocurrency, currency e tradus la noi îndeobşte ca “valută”. Monedă nu este greşit, dar trebuie avut în vedere că “moneda” înseamnă la noi – poate chiar în principal - şi subdiviziunea metalică, fizică, concretă, palpabilă.

marți, 24 august 2021

Observaţii despre outsourcing

Outsourcing-ul nu este altceva decât exact ceea ce denumirea indică: a aduce/a procura ceva din afară. Bineînţeles, acel ceva adus sau procurat din altă parte poate fi atât un bun, cât şi un serviciu, astfel că traducerea prin termenul “externalizare” – care tinde să se instaleze la noi şi care se referă în special la servicii -, nu este întru-totul fidelă sensului din limbajul internaţional de business. Outsourcing este şi atunci când o companie îşi externalizează operaţiuni din procesul de fabricaţie (adică cumpără subansamble sau doar forţă de muncă, aşa-numitul sistem Lohn), procedeu care există încă de pe vremea Cottage industry din perioada revoluţiei industriale.
Nu este însă mai puţin adevărat că forma tipică de outsourcing, ca expresie a economiei colaborative, se referă la servicii şi la procurarea acestora din afară. Ideea este una simplă, un angajat pe un anumit post nu umple singur norma de timp de muncă şi rămân timpi disponibili. Este deci mai rentabil – cel puţin teoretic - să apelezi la un terţ care angajează persoana respectivă pe care o foloseşte la mai mulţi agenţi economici, utilizând în întregime cantitatea de muncă susceptibilă a fi generată. Ca atare, nu angajezi contabil, propriu, responsabil de resurse umane, de fiscalitate, de recuperări creanţe, de curăţenie, ci angajezi o firmă de specialitate care prestează serviciul cu o regularitate negociată. Bineînţeles, outsourcing există şi când apelezi la un architect, bunăoară, precum şi la orice serviciu bazat pe o muncă care ar putea fi prestată şi in house, de către un eventual angajat. 

duminică, 1 august 2021

Jurisprudenţă CJUE recentă în interpretarea noţiunii de materie civilă şi comercială (III)

Prin Hotărârea din 25 martie 2021 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera întâi), pronunţată în cauza C 307/19, în procedura Obala i lučice d.o.o. împotriva NLB Leasing d.o.o., Curtea a declarat că:

Art. 1 alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială trebuie interpretat în sensul că intră sub incidenţa noţiunii de „materie civilă şi comercială”, în sensul acestei dispoziţii, o acţiune în recuperarea unei taxe aferente unui tichet zilnic de parcare pe un loc de parcare marcat şi situat pe un drum public, iniţiată de o societate care a fost mandatată de o autoritate locală pentru administrarea unor astfel de locuri de parcare.

Art. 24 pct. 1 din Regulamentul nr. 1215/2012 trebuie interpretat în sensul că nu intră sub incidenţa noţiunii de „închiriere a unor imobile”, în sensul acestei dispoziţii, o acţiune în recuperarea unei taxe aferente unui tichet zilnic de parcare pe un loc de parcare marcat, situat pe un drum public.

Art. 7 pct. 1 din Regulamentul nr. 1215/2012 trebuie interpretat în sensul, pe de o parte, că ţine de „materia contractuală”, în sensul acestei dispoziţii, o acţiune în recuperarea unei taxe care decurge dintr‑un contract care are ca obiect parcarea pe unul dintre locurile de parcare marcate, situate pe un drum public, organizate şi administrate de o societate mandatată în acest sens şi, pe de altă parte, că acest contract constituie un contract de prestare de servicii în sensul articolului 7 punctul 1 litera (b) a doua liniuţă din acest regulament”.