duminică, 18 noiembrie 2018

Jurisprudenţă CJUE recentă în materie de notificare sau comunicare de acte în Uniune (X)


Prin Hotărârea din 6 septembrie 2018 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a cincea), pronunţată în cauza C-21/17, în procedura Catlin Europe SE împotriva O.K. Trans Praha spol. s r.o., Curtea a declarat că:
Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată, precum şi Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) şi abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului trebuie interpretate în sensul că, în cazul în care o somaţie europeană de plată este notificată sau comunicată pârâtului fără ca cererea de somaţie anexată la aceasta să fi fost redactată sau însoţită de o traducere într-o limbă pe care se presupune că o înţelege, astfel cum impune articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1393/2007, pârâtul trebuie să fie informat în mod corespunzător, prin intermediul formularului tip care figurează în anexa II la acest din urmă regulament, cu privire la dreptul său de a refuza primirea actului în cauză.
În cazul omiterii acestei formalităţi, îndreptarea neregularităţii procedurii trebuie să fie efectuată în conformitate cu dispoziţiile acestui din urmă regulament, prin intermediul comunicării către persoana interesată a formularului tip care figurează în anexa II la acesta.
În acest caz, ca urmare a neregularităţii procedurale care afectează notificarea sau comunicarea somaţiei europene de plată împreună cu cererea de somaţie, această somaţie nu dobândeşte forţă executorie, iar termenul acordat pârâtului pentru a face opoziţie nu poate începe să curgă, astfel încât nu se poate aplica articolul 20 din Regulamentul nr. 1896/2006”.

duminică, 8 iulie 2018

Jurisprudenţă CJUE recentă în materie de titlu executoriu european pentru creanţele necontestate (VI)


Prin Hotărârea din 28 februarie 2018 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a şaptea), pronunţată în cauza C-289/17, în procedura Collect Inkasso OÜ, ITM Inkasso OÜ, Bigbank AS împotriva Rain Aint, Lauri Palm, Raiko Oikimus, Egle Noor, Artjom Konjarov, Curtea a declarat că:
Articolul 17 lit. (a) şi art. 18 alin. 1 lit. b) din Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate trebuie interpretate în sensul că o hotărâre judecătorească pronunţată fără ca debitorul să fi fost informat în legătură cu adresa instanţei căreia îi trebuie adresat răspunsul, în faţa căreia trebuie să se prezinte sau, dacă este cazul, la care poate fi introdusă o cale de atac împotriva acestei hotărâri nu poate fi certificată ca titlu executoriu european.
Prin cele două întrebări formulate, care trebuie analizate împreună, instanţa de trimitere a solicitat, în esenţă, dacă art. 17 lit. a) şi la art. 18 alin. 1 lit. b) din Regulamentul nr. 805/2004, trebuie interpretate în sensul că o hotărâre judecătorească pronunţată fără ca debitorul să fi fost informat în legătură cu adresa instanţei căreia îi trebuie adresat răspunsul, în faţa căreia trebuie să se prezinte sau, dacă este cazul, la care poate fi introdusă o cale de atac împotriva acestei hotărâri poate fi certificată ca titlu executoriu european.
În litigiul principal, de fapt mai multe proceduri asemănatoare, instanţa de trimitere a fost sesizată cu cinci cauze prin care se solicită certificarea ca titlu executoriu european a unor ordonanţe cuprinzând somaţii de plată. Deşi aceste cauze se află în stadii diferite ale procedurii, toate se caracterizează prin faptul că actele de sesizare a instanţei şi ordonanţele pronunţate în urma procedurilor simplificate de somaţie de plată, deşi au fost notificate debitorilor, nu menţionează adresa instanţei competente să judece aceste proceduri sau să examineze o eventuală cale de atac împotriva ordonanţelor menţionate. Celelalte cerinţe de procedură, în special indicarea denumirii instituţiei, sunt îndeplinite.
Potrivit deciziei de trimitere, era cert că debitorii în discuţie în litigiile principale au rămas inactivi în cursul procedurilor simplificate de somaţie de plată, astfel încât creanţele deţinute împotriva lor intră în sfera noţiunii „creanţă necontestată”, în sensul art. 3 alin. 1 lit. b) din Regulamentul nr. 805/2004, şi, ca atare, ar justifica emiterea titlurilor executorii europene solicitate.

duminică, 24 iunie 2018

Despre cetăţenia de onoare şi alte titluri


Citesc un editorial interesant într-o publicaţie clujeană în care este criticată vehement festivitatea de înmânare a cheilor oraşului către Simona Halep, asemuită în material cu binecunoscutul Rege Momo al Carnavalului oraşului Rio de Janeiro (la a cărui Olimpiadă, după cum ştim, Halep a refuzat să participe). Dar brazilienii iau totul în glumă, spre deosebire de mioritici, cărora le lipseşte şi simţul umorului şi cel al ridicolului propriu.
Reamintesc că după câştigarea Roland Garros-ului la tenis feminin în acest an, Simona Halep a cerut să i se organizeze o celebrare publică şi a indicat ca locaţie Arena Naţională. Se cunoaşte acest lucru dintr-o declaraţie de presă a preşedintelui Federaţiei de Tenis care a redat o convorbire telefonică avută cu angajatul de relaţii publice a lui Halep.
În cadrul organizării în discuţie, Gabriela Firea, motivând că Halep este deja cetaţean de onoare – în sensul că nu mai are ce îi da – i-a înmânat cheile oraşului, o construcţie kitsch din oţel poleit cu aur.
Potrivit art. 36 alin. 8 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu, prin care se stabilesc şi condițiile retragerii titlului conferit. Prin urmare, există temeiul de drept pentru acest titlu, însă, după cum se poate remarca uşor, acesta contravene Constituţiei care la art. 16 (“Egalitatea în drepturi”) alin. 1 prevede că sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, toţi cetăţenii. Este regretabil că după lupta de secole pentru deminitatea umană, există încă reflexe medievale în societatea noastră.

miercuri, 28 februarie 2018

Jurisprudenţă CJUE referitoare la posibilitatea reducerii salariilor bugetarilor (inclusiv magistraţi)


Prin hotărârea din 27 februarie 2018 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră), pronunţată în cauza C64/16, în procedura Associação Sindical dos Juízes Portugueses împotriva Tribunal de Contas, Curtea a declarat că: Art. 19 alin. 1 al doilea paragraf TFUE trebuie interpretat în sensul că principiul independenţei judecătorilor nu se opune aplicării în cazul membrilor Tribunal de Contas (Curtea de Conturi, Portugalia) a unor măsuri generale de reducere salarială, precum cele în discuţie în litigiul principal, legate de constrângeri de eliminare a unui deficit bugetar excesiv, precum şi de un program de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene”.
Prin întrebarea preliminară, instanţa de trimitere solicita, în esenţă, să se stabilească dacă principiul independenţei judecătorilor, consacrat la art. 19 alin. 1 al doilea paragraf TUE şi la art. 47 din cartă, precum şi în jurisprudenţa Curţii, trebuie interpretat în sensul că se opune măsurilor de reducere salarială aplicate magistraţilor din Portugalia, impuse în mod unilateral şi continuu de către alte autorităţi sau organisme constituţionale, având în vedere cerinţele imperative privind eliminarea deficitului bugetar excesiv şi asistenţa financiară reglementată de dispoziţiile de drept al Uniunii.
Prin Legea nr. 75/2014, legiuitorul portughez a redus, începând din luna octombrie 2014 şi în mod temporar, cuantumul remuneraţiei unei serii de titulari de funcţii publice şi de persoane care exercită funcţii în sectorul public.

duminică, 14 ianuarie 2018

Jurisprudenţă CJUE recentă în materie de titlu executoriu european pentru creanţele necontestate (V)


Prin Hotărârea din 14 decembrie 2017 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a şaptea), pronunţată în cauza C66/17, în procedura Grzegorz Chudaś, Irena Chudaś împotriva DA Deutsche Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft, Curtea a declarat că:
Art. 4 pct. 1 şi art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanţele necontestate trebuie interpretate în sensul că o decizie executorie privind cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într-o hotărâre care nu priveşte o creanţă necontestată, nu poate fi certificată ca titlu executoriu European.