Bineînțeles,
problema din aceste rânduri trebuie (încă) pusă într-o lumină ipotetică. Dacă
există o fraudă în derulare la concursul de admitere în magistratură (25 iulie
2024 - 27 martie 2025), se face pentru cineva anume. Am putea să știm cu
precizie doar dacă am avea acces la date care ne lipsesc și de care CSM ține cu
dinții (decalajul în timp față de momentul respectiv este cauzat de demersurile
multiple de intrare în posesia informațiilor necesare). Însă suspiciunile au o
bază considerabilă.
La data
de 13 august 2024, pe site-ul CSM a apărut următorul anunț nesemnat:
“Având în
vedere problemele tehnice survenite în cursul procedurii de înscriere la
concurs prin intermediul platformei informatice puse la dispoziție de Consiliul
Superior al Magistraturii la adresa https://csmapp.csm.ro,
semnalate în cursul zilelor de 12 și 13 august 2024, pentru a acorda
posibilitatea înscrierii tuturor persoanelor care doresc să participe, termenul
de înscriere se prelungește până la data de 19.08.2024 inclusiv.
Totodată,
menționăm că în cazul persoanelor care nu au acces la internet sau nu dispun de
mijloace tehnice pentru a realiza transmiterea documentelor în format online,
precum și în cazul în care platforma informatică nu funcționează, cererile
pentru înscrierea la concurs împreună cu actele necesare înscrierii se vor
depune, personal sau prin mandatar cu procură specială, în același termen
(19.08.2024), la orice tribunal sau, după caz, parchet de pe lângă tribunal”.
Ceva nu
sună bine în acest anunț. Dacă exista o atare problemă, ajungea o prelungire de
o zi – două. Să zicem două, pentru simetrie. Două zile cu (presupuse) probleme,
două zile de (echitabilă) prelungire.
Dar prelungirea s-a făcut prin adăugarea
a șase zile. De ce atât de mult? Să dea cuiva timp suficient să-și constituie
dosarul de concurs? (Că e ceva de umblat, durează câteva zile bune). Dacă aveai
dosarul gata și nu reușeai în cele două zile presupus problematice, reușeai
fără îndoială în prima zi de funcționare a platformei. Sau, cel mult, în a doua
zi.
Nota
bene: nu era o penurie de candidați, ci dimpotrivă (aspect verificat și
verificabil în continuare). Iar “nefuncționarea” platformei electronice putea
foarte bine a fie auto-provocată.
Acest
anunț modifică un calendar aprobat de plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, prin hotărâre. Este de principiu că modificarea unui act administrativ
se face de emitentul acestuia, printr-un act similar. Nu există în acest caz.
În urma
unor diligențe, am aflat decidentul ar fi “comisia de organizare” care “a decis
publicarea unui anunț privind prelungirea perioadei de înscriere”. Deci nu
emitentul actului și-a modificat actul, ci altcineva a făcut-o.
Mai
departe. Comisia de organizare este un organ administrativ. În lipsa unor
prevederi contrare, toți membrii au un vot egal, iar adoptarea “deciziei” se
face cu vot majoritar. Fugitiv am numărat 108 membri ai comisiei, fără să
pretind acuratețea numărătorii, pe care o puteți verifica singuri (lecturând,
în același timp, și interesanta componență a comisiei) pe site-ul CSM. Oare cum
a votat domnul fochist? Dar domnii șoferi? Doamnele îngrijitor au fost de
acord? Unde s-a ținut “ședința” organului administrativ în care hotărârea a
fost adoptată? La așa comisie numeroasă, păi a trebuit spațiu, nu glumă… Cine
i-a convocat? Secretarul general al CSM, Andreea Uzlău, și directorul INM, Simona
Camelia Marcu, ca președinte și vicepreședinte de comisie? În ce modalitate?
Problema
(teoretică) se complică pe măsură ce este privită mai îndeaproape. Sunt date care
trebuie să fie cunoscute: 1. câți candidați s-au înscris în perioada “prelungită”?
2. câte “semnalări” de eventuale defecțiuni tehnice ale aplicației de concurs, în
ultimele două zile ale termenului de înscriere, au avut loc, cui au fost
adresate, la ce dată fiecare și în ce formă?
CSM
spune: nu se dețin date (?!) despre numărul de candidați s-au înscris în
perioada "prelungită"; presupusele semnalări de dificultăți tehnice
ale aplicației de concurs ar fi fost efectuate atât telefonic, cât și în sistem
de ticketing pe email, care s-ar afla colectate într-un inbox central, unde nu
se găsesc însă prelucrate separat pe categorii de concursuri sau examene.
Poziția
CSM este greu de crezut și inexplicabilă într-un registru obișnuit, de
regularitate a procedurii administrative. Evident, puteau fi ușor identificate
după dată (12 și 13 august 2024), semnalările, iar candidații peste termen, cu
atât mai ușor.
Dacă
există 5 înscrieri, de ce nu s-a specificat? Nu era nici o problemă. Dar dacă există
una singură? Atunci avem o problemă, este vorba despre o modificare cu dedicație
și putem să punem întrebarea (mai mult decât ipotetic): pentru cine se
fraudează examenul de admitere în magistratură?
Tot
astfel, dacă era 10 semnalări de nereguli, sau 7 sau 4, de ce e un secret? Dar
dacă nu era nici una? Dacă există un singur candidat, “cu dedicație”, a cărui
întreg dosarul de concurs, sau parte a acestuia, e ulterior datei limită (cea
inițială, reală)? Dacă însă nu a fost o semnalare efectuată regular, ci o
“pilă” pusă verbal sau telefonic sau în alt mod similar:
“Auzi, al
lui cutare vrea și el să dea examenul, dar nu a apucat să-și facă dosarul. Hai
să-l ajutăm…”
“Păi e ușor,
că doar ne știm cu de-astea.”
Problema
e că sprijinul pentru al lui cutare sigur nu se oprește aici. Al lui cutare
este dus de mână până la capăt și parcat la locația pe care și-o cere. Că nu-l
putem supăra pe cutare…
Din
păcate, se naște întrebarea dacă nu cumva este vorba despre o întreagă rețea,
cine știe câte cazuri de aparținători de cutare acum și anterior? Cine să fie cutarele
de acum?
The proof
is in the pudding. O expresie englezească care ne spune că, uneori, adevărul
poate fi identificat empiric. Adică, “pe văzute”. În cazul de față ar însemna
că al lui cutare să fie un candidat atât de imposibil încât toți vor înțelege
că a fost o fraudă, iar când vom putea pune o față budincii teoretice, adevărul
să fie ușor vizibil. Cine o fi candidatul-budincă?
