Am schiţat deja câteva idei în sprijinul tezei că Vladimir Putin acţionează nu doar greşit, ci chiar periculos şi ridicol. Le adaug acum încă două elemente noi, recente, semnificative.
Primul este aderarea Suediei şi Finlandei la NATO. Cele două state au rămas deoparte până acum din respect pentru Rusia, ca să nu o provoace, iar acum o trolează pe faţă. Ce face Putin în faţa acestei băscălii nordice? El pretinde că e de bine că cei doi trolli au intrat în NATO, pentru că se vor convinge acum (retroactiv) că Rusia nu are nimic cu ele, că nu constituie o ameninţare. Deci preocuparea lui de căpătâi este să convingă lumea că nu reprezintă o ameninţare, în loc de contrariul...
A ajuns ca Rusia să fie trolată până şi de preşedintele Kazakhstanului, pe care l-a salvat de curând de la o revoluţie colorată pusă la cale de americani. Kazakhstanul este o ţară care deznaţionalizează şi discriminează etnicii ruşi (la un moment dat 15% din populaţie) de ani de zile. Ei bine, preşedintele resepctiv – chiar la Forumul Economic Internaţional din Saint Petersburg – a anunţat că nu este de acord cu intervenţia în Donbas.
Al doilea eveniment este retragerea de pe Insula Şerpilor. Ruşii nu s-au retras de frică sau pentru pierderi, ci pentru că Putin are un reflex instantaneu de a se scuza când e acuzat. A fost de ajuns ca europenii să insiste cât de cât că Ucraina nu poate exporta cereale datorită prezentei ruseşti pe Insula Şerpilor ca Putin sa cedeze, din nou, într-un mod devenit clasic. Bineînţeles, menţinerea insulei are sens numai dacă Odesa este atacată puternic cu rachete şi artilerie, dacă artileria şi lansatoarele de rachete ucrainene sunt distruse de ruşi, dacă obiectivele militare de acolo sunt desemnate ca ţinte. Însă Odesa a fost cruţată de Putin de multă vreme deja, într-o manieferă auto-defetistă care aminteşte de retragerile “în semn de bunăvoinţă” din vaste teritorii ocupate în oblast-urile Chernigov şi Sumy, nu doar din zona Kievului, întinderi care trebuiau menţinute fie şi doar pentru protecţia marilor oraşe ruse din apropiere.
Acest individ care subordonează obiective militare încercărilor sale penibile de a face Rusia să pară mică şi inutilă, care a lăsat şi lasă etnicii ruşi din afara graniţelor să fie deznaţionalizaţi pe faţă, inclusiv în state minuscule şi fantomă precum cele baltice sau Republica Moldova (unde, deşi semnificativi numeric, nu se pot folosi de limba proprie, nu au dreptul la educaţie, presă şi TV în limba maternă etc.), este acelaşi care, reamintesc, a menţinut în funcţie guvernatoarea sabotoare a băncii centrale ruse care a făcut ce a făcut şi a reuşit să o prindă războiul cu peste jumătate din averea Rusiei în aur şi devize în bănci străine, de unde a fost, comod, convenabil şi instantaneu, confiscată, a continuat să plătească datoria externă, chiar şi neprietenilor, pentru a demonstra că Rusia “respectă dreptul de proprietate” care sieşi îi este negat (o gogomănie incredibilă), şi care nu a confiscat spre despăgubire activele străine din Rusia.
Cedarea nelimitată din partea Rusiei, în condiţii externe favorabile sau nu dintre cele mai rele - Xi îi este favorabil, iar Biden e mai puţin nebun decât mulţi alţi politicieni americani şi decât oricare dintre păcălicii belicoşi europeni – este cât se poate de ridicolă, inutilă şi periculoasă.
