Regimul sancţionatoriu subsecvent raportului de evaluare întocmit de către Agenţia Naţională de Integritate

Procedura raportului de evaluare este prevăzută de Secţiunea a 3-a („Evaluarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor“) din Titlul II („Proceduri de asigurare a integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice“) al Legii nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

În conformitate cu art. 21 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare are următorul cuprins: a) partea descriptivă a situaţiei de fapt; b) punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat; c) evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate; d) concluzii.

După emiterea sa, raportul de evaluare poate fi contestat, de către persoana care face obiectul evaluării, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ (art. 22 alin. 1 din Legea nr. 176/2010), competenţa şi procedura de judecată fiind cele prevăute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (art. 24 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ).

Prin urmare, procedura de emitere, conţinutul raportului şi posibilitatea de contestare sunt aceleaşi, indiferent dacă raportul este întocmit pentru elemente de conflict de interese sau de incompatibilitate. Unicitatea tratamentului legal se menţine şi pentru perioada de după rămânerea definitivă a raportului de evaluare (când nu este contestat judiciar sau contestaţia a fost respinsă), fără distincţie după cum obiectul său îl constituie conflictul de interese sau incompatibilitatea, sancţiunile disciplinare, interdicţiile şi decăderile fiind similare independent de obiectul raportului.

Textul general (pentru sancţiunile in personam, pentru că există o serie de consecinţe punitive şi pentru actele rezultate din conflictul de interese) sub acest aspect îl reprezintă art. 25 alin. 3 din lege (consider că plasarea alineatului în cadrul articolului 25 nu este prea inspirată, poziţia întâi fiind una mai potrivită), conform căruia fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Elementul în raport de care se face distincţie între sancţiunea eliberării din funcţie şi cea disciplinară (bineînţeles, sancţiunea pe motiv disciplinar poate merge până la destituire, fără ca acest maxim să fie, însă, obligatoriu) îl constituie statutul poziţiei ocupate de persoana cu privire la care s-a constatat conflictul de interese sau incompatibilitatea, respectiv dacă acesta conţine un regim disciplinar (caz în care se aplică o astfel de sancţiune), sau nu - cum este situaţia, bunăoară, pentru primari, preşedinţi de consiliu judeţean, prim ministru, (când intervine eliberarea din funcţie, fără posibilitate de apreciere); unele clarificări sunt aduse sub acest aspect de către art. 26. În toate cazurile, incidenţa sancţiunii prevăzute de art. 25 alin. 3 din lege este în funcţie de poziţia actuală a persoanei vizate.

Art. 25 alin. 1 şi 4 din lege se referă la ipoteza abaterii disciplinare şi aduc în plus precizările că sancţiunea nu poate consta în mustrare sau avertisment şi că abaterea disciplinară există numai dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.

Art. 25 alin. 2 prevede că: „Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate“.

Textul debutează cu o neconcordanţă vădită, făcând trimitere la alin. 1 – care se referă numai la ipoteza abaterii disciplinare (iar trimiterea se face numai la destituirea din funcţie, deşi sancţiunea poate fi mai uşoară), nu şi la cea a eliberării din funcţie, însă interpretarea sistematică ne obligă să reţinem şi eliberarea din funcţie, iar pentru ipoteza abaterii disciplinare, varianta oricărei sancţiuni aplicate, nu doar a celei de destituire (şi din această perspectivă, poziţionarea alin. 3 la începutul articolului – pe care o propunem de lege ferenda, ar fi fost mult mai inspirată şi ar fi permis menţinerea trimiterii la alin. 1). De altfel, interpetarea nu are o miză deosebită deoarece aceeaşi decădere operează şi pentru persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate, cum prevede distinct fraza I a aceluiaşi alineat, cazuri care prin ele însele sunt exhaustive în domeniu şi acoperă toate situaţiile.
Prin urmare, pentru toate persoanele pentru care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate (indiferent dacă au fost sau nu sancţionate sau eliberate din funcţie) intervine decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă, a încetării de drept a mandatului, a rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate, iar corespunzător decăderii din drept se instituie o interdicţie corelativă. În cazul persoanelor care au ocupat funcţii eligibile (electorale), acestea nu mai pot ocupa aceleaşi funcţii pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, adică, potrivit Deciziei Curții Constituţionale nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 563 din 30.07.2014, nici una dintre funcțiile eligibile prevăzute de art.1 din Legea nr. 176/2010.