Frisoanele încercate de sistemul judiciar în
toamna aceasta, prin zvâcniri de nemulţumire mai mult sau mai puţin
justificată, deşi vădit nelegale, lipsite de vreun fundament în drept care să
îngăduie escamotarea acţiunilor greviste în măşti şi forme neutre, aseptice,
inocente, au avut şi ele un mic merit: au pus în luminile rampei – e drept,
schematic, incomplet, incoerent, disparat, dar totuşi spontan şi hotărât –
problema inegalităţii în sistemul judiciar, în forma sa cea mai primitivă şi de
jos, aceea care priveşte veniturile (prima acţiune colectivă a unor magistraţi
care să nu vizeze chestiuni salariale ar fi ceva cu totul neobişnuit şi ar
trece un prag de maturitate încă niciodată depăşit, în pofida stabilirii
ştachetei la o înălţime atât de redusă).
joi, 17 noiembrie 2016
duminică, 6 noiembrie 2016
Studiu de caz cu privire la înlăturarea de către instanţă a unei omisiuni de a se pronunţa pe calea procedurii îndreptării erorii materiale
Prin încheierea şedinţei camerei de consiliu din data de 5 septembrie 2016, din dosarul nr. 3132/117/2015/a1 al Curţii de Apel Cluj, Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 547 din 18 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 3132/117/2015/a1, şi s-a dispus îndreptarea omisiunii în sensul că se va adăuga la alin. 2 al dispozitivului următoarele: dispune restituirea în favoarea intimatului (intimaţilor – obs. ns.) a următoarelor sume de bani:
miercuri, 2 noiembrie 2016
Jurisprudenţă CJUE recentă în materie de notificare sau comunicare de acte în Uniune (VIII)
Prin Hotărârea din
7 iulie 2016 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a doua), pronunţată
în cauza C‑70/15,
în procedura Emmanuel Lebek împotriva
Janusz Domino, Curtea a declarat că:
„1) Noţiunea „acţiune” care figurează la art.
34 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie
2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în
materie civilă şi comercială trebuie interpretată în sensul că include şi
cererea de repunere în termen atunci când termenul pentru introducerea unei căi
de atac ordinare a expirat.
2) Art. 19 alin. 4 ultimul paragraf din
Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din
13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a
actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială
(notificarea sau comunicarea actelor) şi abrogarea Regulamentului (CE) nr.
1348/2000 al Consiliului trebuie interpretat în sensul că exclude aplicarea
dispoziţiilor dreptului naţional referitoare la regimul cererilor de repunere
în termen din moment ce termenul de admisibilitate pentru introducerea unor
asemenea cereri a expirat, astfel cum este specificat în comunicarea unui stat
membru la care se referă dispoziţia menţionată“.
marți, 1 noiembrie 2016
Pensie pe motorină?
Dispoziţiile
care configurează dreptul la pensie (specială) a magistraţilor sunt cuprinse în
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor şi în normele
metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005. Pensia este una
specială (cum sunt şi pensiile poliţiştilor, parlamentarilor, militarilor etc.)
deoarece nu se stabileşte în sistem contributiv, cum este pensia comună,
obişnuită, care reprezintă regula în sistemul de pensii publice. Prin urmare,
independent de nivelul contribuţiei de pe parcursul carierei care constituie
reperul pentru pensia de drept comun, pensia specială cunoaşte un algoritm
propriu de stabilire, de regulă în funcţie de veniturile din imediata
proximitate ale momentului pensionării.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)