Actul următor,
sesizarea CNCD - despre care voi arăta că este nelegală -, este doar o
încercare de scoatere a unei validări indirecte a atitudinii autorităților în
privința minorilor, de departe cea mai mare ilegalitate în noianul incredibil
de ilegalități colosale. Ei vor să zică cumva CNCD că versurile nu-s pentru
minori, că Gheboasă a discriminat între specatatori livrând vesuri nepotrivite
ca vârstă, ceea ce ar valida, cred ei, indirect, prezența minorilor, urmând să
susțină că problema minorilor a fost examinată de CNCD care nu a reținut nici o
altă nelegalitate, adică restul chestiunilor sunt OK (poziție slabă, evident,
pentru că CNCD nu poate antama alte aspecte, dar ăsta e nivelul general din
această țară și așa gândesc păpușarii, doar să se acopere cât de cât).Zic jandarmii
că, cu privire la concertul susținut de trapperul Gheboasă, “în timpul căruia
acesta a avut versuri vulgare și rasiste”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj
Napoca l-a amendat pentru “săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi
obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu
acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să
tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori
să lezeze demnitatea și onoarea acestora”.
Apoi: “Totodată, menționăm faptul că a fost sesizat Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării pentru analizarea actului artistic, a cuvintelor și expresiilor utilizate, din perspectiva comiterii unor eventuale fapte antisociale de discriminare”.
În ticăloșia păpușarilor din Cluj (și în prostia lor, de fapt), Gheboasă este un țigan rasist la adresa țiganilor a căror cultură particulară le-o promovează, cu mult succes, de altfel. Se poate pretinde așa ceva doar în Cluj, unde statul este captiv, luat pe persoană fizică de câțiva indivizi. Gheboasă este un țigan care cântă în lirică țigănească, neputând fi rasist, fiind și el de aceeași etnie și reflectând propria cultură. De fapt, el este cel discriminat – de către jandarmerie, care îi neagă dreptul de a se exprima artistic în propriile limite etnico-culturale.
Pe lângă acest mobil fraudulos, sesizarea are serioase probleme de legalitate, din punct de vedere juridic, atât din perspectiva statutelor jandarmeriei (1), cât și din cea a normelor care reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (2), astfel:
1. Jandarmeria nu are capacitatea administrativă pentru a sesiza CNCD. Unde s-a mai auzit de așa ceva? Capacitatea de drept administrative este o transpunere în domeniu a capacității juridice, a aptitudinii generale și abstracte de a avea drepturi și obligații. Organele administrative pot face doar ce legea le permite, le prescrie. Jandarmeria nu poate fi petent, nu are capacitatea administrativă în acest sens. Ca atare, nu îi este permisă poziționarea ca petent din perspectiva propriilor reguli.
2. Consiliul nu poate fi sesizat decât de anumite persoane, limitativ prevăzute. Jandarmeriei nu îi este, deci, permisă poziționarea ca petent nici din perspectiva regulilor organului sesizat.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul.
Totodată, art. 28 alin. 1 din același act normativ prevede că organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunități sau unui grup de persoane.
Prin urmare, două posibilități: persoana vătămată și un anume ONG, care îndeplinește anumite condiții. Ca atare, jandarmeria nu este printre cei cărora legea le recunoaște această prerogativă. Este adevărat că art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 permite Consiliului să se sesizeze din oficiu, dar nu e cazul aici, unde există o “sesizare” a unui actor inadmisibil, concepută în termeni neechivoci, care trebuie să primească o soluție, care nu poate fi decât cea de respingere ca inadmisibilă.
P.S. În poză,
(probabil) minoră la Untold, chiar de pe pagina lor de facebook. Aviz celor
care îi lasă...
Apoi: “Totodată, menționăm faptul că a fost sesizat Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării pentru analizarea actului artistic, a cuvintelor și expresiilor utilizate, din perspectiva comiterii unor eventuale fapte antisociale de discriminare”.
În ticăloșia păpușarilor din Cluj (și în prostia lor, de fapt), Gheboasă este un țigan rasist la adresa țiganilor a căror cultură particulară le-o promovează, cu mult succes, de altfel. Se poate pretinde așa ceva doar în Cluj, unde statul este captiv, luat pe persoană fizică de câțiva indivizi. Gheboasă este un țigan care cântă în lirică țigănească, neputând fi rasist, fiind și el de aceeași etnie și reflectând propria cultură. De fapt, el este cel discriminat – de către jandarmerie, care îi neagă dreptul de a se exprima artistic în propriile limite etnico-culturale.
Pe lângă acest mobil fraudulos, sesizarea are serioase probleme de legalitate, din punct de vedere juridic, atât din perspectiva statutelor jandarmeriei (1), cât și din cea a normelor care reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (2), astfel:
1. Jandarmeria nu are capacitatea administrativă pentru a sesiza CNCD. Unde s-a mai auzit de așa ceva? Capacitatea de drept administrative este o transpunere în domeniu a capacității juridice, a aptitudinii generale și abstracte de a avea drepturi și obligații. Organele administrative pot face doar ce legea le permite, le prescrie. Jandarmeria nu poate fi petent, nu are capacitatea administrativă în acest sens. Ca atare, nu îi este permisă poziționarea ca petent din perspectiva propriilor reguli.
2. Consiliul nu poate fi sesizat decât de anumite persoane, limitativ prevăzute. Jandarmeriei nu îi este, deci, permisă poziționarea ca petent nici din perspectiva regulilor organului sesizat.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul.
Totodată, art. 28 alin. 1 din același act normativ prevede că organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunități sau unui grup de persoane.
Prin urmare, două posibilități: persoana vătămată și un anume ONG, care îndeplinește anumite condiții. Ca atare, jandarmeria nu este printre cei cărora legea le recunoaște această prerogativă. Este adevărat că art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 permite Consiliului să se sesizeze din oficiu, dar nu e cazul aici, unde există o “sesizare” a unui actor inadmisibil, concepută în termeni neechivoci, care trebuie să primească o soluție, care nu poate fi decât cea de respingere ca inadmisibilă.
