Pe lângă analiza factorilor economico-sociali,
participanţii la piaţa valutară se folosesc de diverse metode tehnice pentru a
obţine o prognoză cât mai fundamentată a cursului valutar. În esenţă, se
utilizează o serie de reguli matematice şi statistice, studiindu-se evoluţia trecută
a cursului valutar pentru a o modela statistic şi pentru a o extrapola în
viitor în scopul aproximării evoluţiei ulterioare a acestui curs. Problema a
fost că de aici până la utilizarea modelelor matematice (mult uşurată de
evoluţiile din domeniul tehnologiei informaţiei) nu doar pentru prognoză, ci
chiar pentru tranzacţionare, a fost doar un pas mic, previzibil şi extrem de
periculos. Prin urmare, instrumetele matematice transpuse în softuri speciale au
pătruns în sfera vânzărillor şi cumpărărilor de valute de pe piaţa Forex,
ajungându-se ca o mare parte a pieţei spot să fie creată, de fapt, de algoritmi
de tranzacţionare rapidă („high frequency
trading“ - HFT). Această metodă constă în utilizarea unei platforme
automate de tranzacţionare care utilizează computere puternice pentru a opera
un mare număr de ordine de vânzare şi cumpărare la viteze foarte mari – cei
care îşi permit metoda sunt puţini: marile bănci, fondurile şi firmele de
investiţii.
