Chestiunea gradului de însorire a locuinţei
este una cu recurenţă în litigiile de contencios administrativ ce vizează
legalitatea autorizaţiilor de construire, relativ recent fiind operată o
modificare legislativă în domeniu. Există acum pendinte litigii atât pe vechea,
cât şi pe noua reglementare a problematicii.
duminică, 24 ianuarie 2016
joi, 14 ianuarie 2016
ECHR on monitoring the private electronic communications by the employer
The
European Court of Human Rights, Fourh Section, held in its Judgment of 12 January
2016, in the case of Bărbulescu v. România (application no. 61496/08), that that there has been no violation of Article 8
of the Convention.
Etichete:
judecator sergiu leon rus,
sergiu leon,
sergiu leon rus,
sergiu rus
luni, 11 ianuarie 2016
Economia mondială la început de nou an
Săptămâna care a trecut s-au înregistrat mai multe
evenimente economice de primă importanţă şi de amplă magnitudine. O împrejurare
mai puţin mediatizată şi cunoscută, Baltic Dry Index, indicele care măsoară
nivelul navlului pentru vasele care transportă bunuri sau materii prime
industriale – ce e drept, destul de volatil în timp -, a căzut săptămâna
aceasta până la minimul său istoric pe fondul reducerii cererii celui mai mare
importator de materii prime, China, şi al unei supraoferte consistente de tonaj
deadweight. În acelaşi timp, preţurile
bunurilor manufacturate, socotit la poarta fabricilor chineze (EXW), se găseşte
cel mai jos în raport de ultimii 4 ani, tot ca o expresie a lipsei cererii, de
data aceasta pentru produsele manufacturate. Cu toate că există o inflaţie de
ansamblu moderată în China, preţurile de producător se găsesc, totuşi, în
deflaţie. Sub semnul întrebării stă însăşi faptul dacă China
poate obţine creşteri economice cât de cât similare cu cele din ultimii ani şi
dacă tranziţia de la investiţii şi producţie spre consum şi servicii va avea
loc în timp util şi cu efecte pozitive.
miercuri, 6 ianuarie 2016
Ratione temporis în contenciosul administrativ
Prin sentinţa
civilă nr. 17 din 11 noiembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 1214/33/2015 al
Curţii de Apel Cluj, Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, a
fost soluţionat conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Cluj-Napoca
şi Tribunalul Cluj în sensul că a fost stabilită în favoarea Judecătoriei
Cluj-Napoca competenţa materială de judecare a acţiunii reclamanţilor.
luni, 14 decembrie 2015
Regimul sancţionatoriu subsecvent raportului de evaluare întocmit de către Agenţia Naţională de Integritate
Procedura raportului de evaluare este prevăzută de
Secţiunea a 3-a („Evaluarea conflictelor de interese şi a
incompatibilităţilor“) din Titlul II („Proceduri de asigurare a integrităţii şi
transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice“) al Legii nr.
176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi
demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
miercuri, 18 noiembrie 2015
Curtea Europeană a Drepturilor Omului despre obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru
În cauza Weissman şi alţii v. România, 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului (care are o bogată jurisprudenţă în materie de asistenţă judiciară
gratuită sub forma taxelor de procedură şi avocatului gratuit, din care vom
prezenta pe larg în cele ce urmează), prin hotărârea sa din 24 mai 2006, a
reţinut că anularea acţiunii pentru neplata sumei de 323.264 euro la
introducerea acesteia a privat reclamanţii de dreptul de a-şi prezenta cazul în
justiţie şi de accesul la instanţă.
marți, 6 octombrie 2015
Hotarârea CJUE din cauza Târșia împotriva Statului român
HOTĂRÂREA
CURȚII (Marea Cameră)
6 octombrie
2015(*)
„Trimitere
preliminară – Principiile echivalenței și efectivității – Autoritate
de lucru judecat – Restituirea plății nedatorate – Restituirea taxelor
percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii – Hotărâre
judecătorească definitivă care obligă la plata unei taxe incompatibile cu
dreptul Uniunii – Cerere de revizuire a unei astfel de hotărâri
judecătorești – Legislație națională care permite revizuirea, având în
vedere hotărârile ulterioare ale Curții pronunțate cu titlu preliminar, doar a
hotărârilor judecătorești definitive în materie administrativă”
În cauza C‑69/14,
având ca obiect
o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de
Tribunalul Sibiu (România) prin decizia din 16 ianuarie 2014, primită de Curte
la 10 februarie 2014, în procedura
Dragoș Constantin
Târșia
împotriva
Statului român,
Serviciului
public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a autovehiculelor,
CURTEA (Marea
Cameră),
compusă din
domnul V. Skouris, preşedinte, domnul K. Lenaerts, vicepreședinte, domnii M.
Ilešič (raportor), L. Bay Larsen, T. von Danwitz, A. Ó Caoimh și J.‑C.
Bonichot, preşedinţi de cameră, domnul A. Arabadjiev, doamnele C. Toader, M.
Berger și A. Prechal și domnii E. Jarašiūnas și C. G. Fernlund,
judecători,
joi, 24 septembrie 2015
Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitor la trimiterea preliminară
Prin hotărârea
Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Schipani şi alţii împotriva Italiei din 21 iulie 2015 s-a constatat
încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenţie prin refuzul nemotivat al Curţii de
casaţie italiene de a dispune efectuarea unei trimiteri preliminare.
duminică, 30 august 2015
Regimul nulităţilor actelor administrative potrivit Noului cod de procedură fiscală
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a
fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 547 din 23 iulie
2015, iar potrivit art. 353, Noul cod de procedură fiscală intră în vigoare la
data de 1 ianuarie 2016.
vineri, 17 iulie 2015
Un istoric valutar pe scurt între Codul civil şi contemporaneitate (XI)
Moneda euro, datorită chiar construcţiei sale,
este atinsă de anumite slăbiciuni, vulnerabilităţi, inerente. Chiar dacă moneda
este unică şi singulară în tot spaţiul eurozone,
puterea de cumpărare şi, deci, valoarea monedei diferă de la o ţară la alta,
fiind determinată de nivelul general al preţurilor, printr-o proporţionalitate
inversă. Fenomenul nu se întâlneşte pe teritorii suprapuse exact pe conturul
fiecărei ţări, însă, datorită în principal fiscalităţii unitare pe teritoriile
ţărilor luate separat şi diferite între ţări diverse, reperul de suprafaţă
reprezentat de graniţele naţionale poate fi util în analizarea valorii locale a
monedei euro. Modificarea nivelului general al preţurilor în timp este cunoscută
sub denumirea de inflaţie (a cărei rată se calculează – destul de aproximativ
de altfel – numai în raport cu bunurile şi serviciile care intră în coşul în
funcţie de care se determină preţul bunurilor de consum) şi este asociată
îndeobşte cu perioadele de creştere economică. Prin urmare, în fiecare ţară
membră a zonei euro, aceeaşi monedă euro are o putere de cumpărare diferită, în
funcţie de nivelul preţurilor. În teoria economică de dinainte de realizarea
uniunii monetare, se insista pe nivelarea mărimii preţurilor ca efect al
introducerii monedei unice, printr-o formă de arbitraj în bunuri şi servicii;
nu s-a realizat aşa ceva, astfel încât această teorie nu numai că nu a fost
verificată empiric, ci a fost chiar invalidată de evoluţiile concrete şi nu
doar din raţiuni ce ţin de regimuri fiscale diferite, ci din multiple alte
considerente, cum sunt rezistenţa la schimbare a preferinţelor consumatorilor
şi faptul că aceştia nu caută neapărat cea mai raţională achiziţie.
duminică, 12 iulie 2015
Un istoric valutar pe scurt între Codul civil şi contemporaneitate (X)
Rezultatul referendumului grecesc indică o
majoritatea semnificativă în favoarea „nu“, ceea ce semnifică respingerea
condiţiilor impuse Atenei pentru noi împrumuturi. Votanţii au fost întrebaţi
dacă aprobă propunerile făcute Greciei de Uniunea Europeană, Fondul Monetar
Internaţional şi Banca Centrală Europeană în cadrul întrunirii Eurogrupului din
25 iunie (Eurogrupul este o desemnare colectivă a miniştrilor de finanţe ai
ţărilor europene care au adoptat euro). Răspunsul
covârşitor a fost, aşadar, nu.
duminică, 5 iulie 2015
Notă cu privire la Hotărârea nr. 148/2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii, în ședința din 25 iunie 2015 (poziţia 7 a Ordinii de zi
soluționate), cu nr. 14985/2015, şi-a însuşit punctul de vedere al Direcţiei
legislaţie, documentare şi contencios nr. 10223/2015 privind solicitarea
Asociaţiei Judecătorilor din România (pe care o reprezint), în sensul că
Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 148/2015 este emisă de o autoritate
publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii
sau a executării în concret a legii şi cuprinde o serie de reglementări de
principiu, destinate unui număr nedeterminat de persoane şi care impun o anumită
activitate din partea acestora, astfel că actul administrativ are caracter
normativ. Soluția era previzibilă și este corectă, problema interesantă fiind
însă dacă există sau nu o putere normativă care să aparțină secției.
Prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148 din 19 martie 2015 a fost
aprobată procedura întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele
de drept care generează practică neunitară (art. 1) cu formularele aferente
care se întocmesc cu această ocazie, precum şi metodologia de organizare și
desfășurare a întâlnirilor președinților secțiilor specializate din cadrul
curților de apel, elaborată de Institutul Național al Magistraturii (art. 2).
Hotărârea nr. 148/19.03.2015 consacră două proceduri administrative, iar caracterul său normativ este cât se poate de evident; el se referă însă strict la parcurgerea procedurilor respective. Necesitatea precizării care s-a cerut a fost impusă de caracterul cu totul inedit – din perspectiva emitentului – al acestei reglementări, de excepţie şi, probabil, singular.
Hotărârea nr. 148/19.03.2015 consacră două proceduri administrative, iar caracterul său normativ este cât se poate de evident; el se referă însă strict la parcurgerea procedurilor respective. Necesitatea precizării care s-a cerut a fost impusă de caracterul cu totul inedit – din perspectiva emitentului – al acestei reglementări, de excepţie şi, probabil, singular.
duminică, 28 iunie 2015
Un istoric valutar pe scurt între Codul civil şi contemporaneitate (IX)
Pe lângă analiza factorilor economico-sociali,
participanţii la piaţa valutară se folosesc de diverse metode tehnice pentru a
obţine o prognoză cât mai fundamentată a cursului valutar. În esenţă, se
utilizează o serie de reguli matematice şi statistice, studiindu-se evoluţia trecută
a cursului valutar pentru a o modela statistic şi pentru a o extrapola în
viitor în scopul aproximării evoluţiei ulterioare a acestui curs. Problema a
fost că de aici până la utilizarea modelelor matematice (mult uşurată de
evoluţiile din domeniul tehnologiei informaţiei) nu doar pentru prognoză, ci
chiar pentru tranzacţionare, a fost doar un pas mic, previzibil şi extrem de
periculos. Prin urmare, instrumetele matematice transpuse în softuri speciale au
pătruns în sfera vânzărillor şi cumpărărilor de valute de pe piaţa Forex,
ajungându-se ca o mare parte a pieţei spot să fie creată, de fapt, de algoritmi
de tranzacţionare rapidă („high frequency
trading“ - HFT). Această metodă constă în utilizarea unei platforme
automate de tranzacţionare care utilizează computere puternice pentru a opera
un mare număr de ordine de vânzare şi cumpărare la viteze foarte mari – cei
care îşi permit metoda sunt puţini: marile bănci, fondurile şi firmele de
investiţii.
miercuri, 24 iunie 2015
Just in
Tocmai am primit Thomas Piketty, „Capitalul în secolul XXI“. Să vedem dacă e hype sau the real thing. Oarecum e în dezavantaj pentru că deja cunosc câteva review-uri care i-au găsit niște puncte slabe destul de consistente – Stiglitz printre alții (care greșește și el favorizând excesiv land-ul ca explicație principală a conservării în timp a poziției plutocrației, dar care a observat foarte pertinent niște erori la Piketty). O să revin doar cu impresia mea generală, nu intenționez să-i scriu un review. La prima vedere, nu e așa de vastă precum pare (chiar părea monumentală din fotografii), rândurile sunt spațiate larg și fontul e și el destul de mare.
Poza e de pe zf.ro.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



