Diavolul din detaliile unei numiri

Dan Tapalaga

Propunerea ca Lidia Barbulescu sa fie numita presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie este o declaratie antireformista explicita din partea CSM, o rusine pentru magistrati, o provocare adresata seful statului si o sfidare a Comisiei Europene. Pana la urma, veti spune, de ce e atat de scandalos ca un judecator mediocru ajunge in varful sistemului judiciar din Romania? Ce poate face, de acolo, un judecator? Ce puteri are ca sa influenteze in rau un intreg sistem? Diavolul se ascunde in detalii si regulamente. Citite cu atentie, din ele rezulta ca seful instantei supreme are o influenta enorma, nu doar simbolica. Inalta Curte s-a dovedit pana azi cimitirul marilor dosare.

Impostorul agresiv. In primul rand, CV-ul Lidiei Barbulescu descrie perfect nulitatea agresiva, specie de mare succes in Romania. Zece ani la Judecatoria din Slatina, inca vreo 14 la Tribunalul Olt, dupa care, tusti, de pe umerii Rodicai Stanoiu sare direct la Curtea Suprema.

Mai aruncati un ochi in CV-ul damei: Lucrari publicate, zero. Activitate stiintifica, zero. Activitate in cadrul societatii civile, zero. O mica eroare biografica. S-a batut, la televizor, pentru lefurile magistratilor si cu Traian Basescu. Perfecta pentru sefia Inaltei Curti.

Cazul Stanculescu. Dar ce a judecat ea la Inalta Curte? De exemplu, un recurs in anulare in dosarul lui Victor Athanasie Stanculescu. A fost presedintele completului care l-a tot judecat trei ani si in final l-a admis.

Generalul a scapat ani de zile de condamnare in dosarul Revolutiei si cu ajutorul celei propusa astazi de CSM sa conduca Inalta Curte. Dar sa zicem ca dosarele sunt ceva complicat, inaccesibile intelegerii muritorilor de rand. Cum e, totusi, posibil, ca dintre zecile de juristi eminenti, de doctori in drept si alte somitati, Inalta Curtea sa se procopseasca cu un CV penibil de gol?

Culmea imposturii: insasi cea care a promovat nulitatea absoluta, Rodica Stanoiu, s-a dezis in cele din urma de ea. A exclus-o de la doctorat, dupa vreo sase ani de cazne academice. Asa se face ca, in CV-ul ei, nu gasim astazi nici un titlu stiintific.

Doctoratul ratat. Desigur, rusinos pentru magistrati a fost si cand au ales-o in Consiliul Superior al Magistraturii. Sa le fie rusine si astazi, cand tac, cu capul adanc varat intre urechi, dupa ce sectia de judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii a votat-o cu 8 voturi pentru si unul impotriva (Predoiu?) la Inalta Curte.

Judecatorilor le pasa doar de lefurile lor mari, se leaga cu lanturi si fac revolutie doar atunci cand se atinge cineva de privilegiile lor. Cu o propunere ca Barbulescu la Inalta Curte, toti magistratii ar trebui sa intre in greva generala. Propunerea CSM e un afront adus profesionistilor din sistem.

E o lovitura data celor care spera ca sistemul se va reforma. Dar tacerea lor complice arata ca sistemului ii este foarte bine asa cum e. Vor bani, nu reforma. Comparati CV-ul ei cu alte CV-uri contracandidatilor publicate pe www.juridice.ro. Vi-l recomand pe cel al judecatoarei Gabriela Barsan, de pilda, desi oricare altul pare mai bun. Detalii, aici.

Asteptarile Comisiei Europene. Cu astfel de propuneri, Comisia Europeana va consemna un nou regres pe calea reformelor din justitie. In ultimul raport din iunie, Comisia exprima asteptari ridicate: "Numirea unui nou presedinte al ICCJ in toamna va fi o ocazie propice pentru a demonstra angajamentul in ceea ce priveste reforma si modernizarea sistemului judiciar, precum si privind o mai mare transparenta a acestuia". Ce va demonstra Romania daca Traian Basescu va semna numirea Lidiei Barbulescu? Ce legatura are judecatoarea-sindicalist, specializata in emisiuni TV pe tema lefurilor magistratilor, cu reforma din justitie?

Cimitirul justitiei din Romania. Aproape toate marile dosare isi gasesc sfarsitul aici. Cortegii de corupti mari si mici scapa definitiv la instanta suprema. Flagrant este cazul Ion Dumitru, fostul sef Romsilva, trimis in judecata de DNA pentru fapte de coruptie obscene, probate, clare. A fost achitat de Inalta Curte.

Tot aici moare incet dosarul Copos, care se apropie de prescriptie. Cazul sau i-a revoltat pana si pe birocratii posaci de la Bruxelles, care au notat in ultimul raport: “Printre aceste cazuri se numara cel al unui fost vicepremier, trimis in judecata la 6 iunie 2006, al carui proces dureaza de peste trei ani fara ca actul de acuzare sa fi fost citit, singurele actiuni in acest dosar limitandu-se la discutarea unor chestiuni procedurale. Ancheta DNA in acest caz a durat mai putin de un an”. Tot Curtea Suprema face un revoltator ping-pong cu dosarele DNA, amana cauze, le ingroapa sau le dezgroapa la comanda.
Puterile presedintelui ICCJ. De ce e important controlul sefiei Inaltei Curti? Diferenta fundamentala fata de alte instante este ca aici nu functioneaza repartizarea aleatorie. Masura a fost introdusa la presiunile UE in toate instantele - cu exceptia completului de noua judecatori de la Inalta Curte - tocmai pentru a se limita posibilitatea de influentare a unui proces prin repartizarea dosarelor anumitor judecatori.

Or, la Inalta Curte, potrivit legii, seful instantei alege judecatorii care intra in asa numitele complete de 9, care judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia Penala a aceleiasi Inalte Curti. Exceptia de la regula ar trebui eliminata, intrucat creeaza o bresa in sistem exact acolo unde se pronunta sentintele definitive. Degeaba ai repartie aleatorie la instante inferioare, daca instanta suprema lasa loc arbitrariului.

Altfel spus, Lidia Barbulescu ar urma sa decida in mod discretionar cine pronunta sentinta finala in marile dosare de coruptie, de exemplu, numind, pentru fiecare dosar in parte, membrii completului de 9. Or, fiecare instanta are judecatori buni si rai, profesionisti si manipulabili, verticali si corupti. Iar seful instantei, alegandu-i pe unii sau pe ceilalti, decide practic soarta unui Adrian Nastase, Miron Mitrea sau George Copos.

Cheia e la Basescu. In mod normal, Traian Basescu este obligat sa respinga propunerea CSM. Altfel, va dovedi ca reformismul sau e de fatada si ca, in momente cheie, se preda in fata marilor franari din Romania. Teoretic, nu va fi greu sa motiveze de ce respinge un impostor agresiv, ca Lidia Barbulescu, propulsata aiuritor de catre CSM in varful sistemului de justitie din Romania.

Practic, insa, refuzul de a o numi la Inalta Curtea va declansa, in mod previzibil, o noua criza stupida, un nou razboi intre magistrati si Traian Basescu. Seful statului va fi acuzat iarasi ca respinge numiri in functii cheie pe criterii subiective, ca doreste sa controleze justitia etc. Si asta in plina campanie electorala. Insa fiecare gest reformist, oricat de mic, are costurile lui. Cu cat mizele cresc, costurile sunt mai mari pentru cei care-si asuma misiuni reformatoare.

Procurorii demişi, repuşi în funcţii

Actualitate - Adrian DINU

Instanţa supremă a decis marţi să-i repună în funcţii pe cei trei şefi demişi de CSM de la Parchetul Tribunalului Dolj, în urma scandalului Gorbunov.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat marţi că deciziile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), forul suprem al procurorilor şi judecătorilor, nu sunt infailibile. Instanţa supremă a decis repunerea în funcţii de conducere a celor trei procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj care fuseseră demişi de CSM după scandalul eliberării în mare grabă din penitenciar a lui Serghei Gorbunov.„Exercitări necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale“Reamintim că, după atacul armat de la o casă de schimb valutar din Braşov, petrecut la sfârşitul lunii ianuarie şi soldat cu doi morţi, CSM a declanşat verificările la Tribunalul Dolj şi la Parchetul de pe lângă această instanţă, pentru a afla cum de a fost pus atât de uşor în libertate Serghei Gorbunov, principalul suspect al atacului. CSM a constatat că Gorbunov, condamnat la 15 ani de închisoare pentru tentativă de omor deosebit de grav, a fost eliberat din Penitenciarul Craiova în baza unei cereri de întrerupere a executării pedepsei pentru că suferea de o afecţiune inexistentă la ochi. În acest caz - au stabilit inspectorii CSM - s-au identificat „exercitări necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale“, motiv pentru care au fost luate măsuri drastice. În urma investigaţiei, membrii Secţiei de procurori a CSM au decis pe 5 februarie, cu majoritate de voturi, revocarea din funcţiile de conducere a prim-procurorului Parchetului Tribunalului Dolj, Gheorghe Stoian, a adjunctului acestuia, Tena Moraru, dar şi a procurorului-şef al Secţiei judiciare a Parchetului Dolj, Ioana Sandu. Verdictul era previzibil. Cu o zi înainte, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, declarase că dosarul Gorbunov este un caz de eludare a aplicării legii, el afirmând că aşteaptă să fie luate măsuri de către CSM în ceea ce îi priveşte pe magistraţii de la Craiova.Eliberare fără recursMotivându-şi decizia, Secţia de procurori a arătat că şefii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, fără a lua în considerare pericolul public reprezentat de eliberarea lui Serghei Gorbunov. Astfel, procurorul de şedinţă Marius Vlădoianu - faţă de care s-a luat chiar decizia excluderii din magistratură - a pus concluzii de admitere a cererii de întrerupere a executării pedepsei în cazul deţinutului, „nefăcând precizări cu privire la existenţa sau inexistenţa la dosar a unor acte din care să reiasă pericolul social“, după cum se precizează în motivarea CSM. Ulterior, în cadrul şedinţei săptămânale conduse de prim-procurorul Gheorghe Stoian, prim-procurorul adjunct Tena Tulitu şi procurorul-şef al Secţiei Judiciare, Ioana Sandu, procurorii au considerat că nu este oportun să se declanşeze calea de atac, punându-se problema că petentul nu poate fi privat de dreptul său la efectuarea unei intervenţii de urgenţă. Ei nu ar fi luat astfel în considerare pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de Serghei Gorbunov şi nu au solicitat de la Penitenciarul Craiova referinţe despre condamnat, se mai arată în motivele de revocare din funcţii a conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. În plus, procesele-verbale de analiză a soluţiilor au fost întocmite formal şi nu conţin numele procurorilor prezenţi la şedinţe, se mai arată în motivarea CSM.Cei trei procurori demişi au formulat contestaţie împotriva revocării lor din funcţii, ce a fost luată în discuţie pe 26 martie de plenul CSM. În aceeaşi zi, plenul CSM a respins cu o imensă majoritate contestaţia celor trei. Decizie de reintegrareUltima cale de atac era recursul împotriva hotărârii CSM, pe care cei trei procurori l-au înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cadrul procesului de la instanţa supremă, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a făcut o cerere de intervenţie, prin care îşi arată sprijinul faţă de procurorii demişi, dezaprobând măsurile luate de CSM. AMR a cerut Înaltei Curţi să admită recursurile procurorilor pe motiv că membrii CSM „au avut o opinie exprimată public asupra modului de soluţionare a situaţiei celor trei procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj cu mult înaintea pronunţării hotărârilor date de secţie şi plen“. De asemenea, AMR susţine că se practică sistemul „copy paste“ în redactarea hotărârilor Consiliului, având în vedere similaritatea multor texte ce apar în hotărârile atacate, deşi cazurile celor trei procurori sunt diferite. Pronunţându-se asupra contestaţiei, instanţa supremă a decis marţi să admită recursul procurorilor şi cererea de intervenţie a AMR şi să anuleze hotărârea nr.550/2009 a plenului CSM, iar pe fond a obligat CSM să îi reintegreze pe cei trei procurori pe funcţiile avute anterior. Hotărârea în acest caz este definitivă şi irevocabilă, dându-le dreptul procurorilor Gheorghe Stoian, Tena Tulitu şi Ioana Sandu să se întoarcă pe funcţiile de conducere din care au fost demişi cu aproape nouă luni în urmă.

Cine sint vulpitele de care facea Vulpea vorbire la demisie

Academia Catavencu, 21 ianuarie 2009

Gonirea lui Virgil Ardelean cu surle, trimbite si copoi din vizuina DGIPI va fi urmata de o vinatoare mai ampla, ce are in vedere mai multe jivine ce i-au fost apropiate. in special, este vorba de o apropiere strict geografica.
Vor fi puse pe linie moarta personaje din anturajul Vulpii, care au trecut, in buletin, "Cluj-Napoca". in primul si in primul rind va fi decapitat Toma Rus, care a beneficiat de un serviciu similar cu al lui Ardelean. Oprea l-a vrut adjunct al sefului IGPR, cu rang de subsecretar de stat. Rus este sef al Departamentului de Ordine si Siguranta Publica, dar zilele functiei lui sint numarate. Pentru ca, asa cum spuneam, e clujean din stirpea lui Ioan Rus, marginalizatul pesedist de Cluj.
Un alt clujean care va fi pus pe faras, dupa ce a fost proaspat pus in functie, este Virgil Andreies, nou-alesul sef al Consiliului Superior al Magistraturii. Pina sa primeasca, luna aceasta, sefia CSM, Andreies a fost seful Curtii de Apel Cluj. S-a remarcat prin dibacia cu care a reusit cu ceva timp in urma sa-si elimine un contracandidat la sefia Curtii, judecatorul Sergiu Leon Rus. Acestuia i-a fost inscenata o cearta cu o colega, magistrata la rindul ei in timpul altercatiei, Leon Rus se pare ca a invocat anumite parti anatomice cu care nu se umbla de obicei la vedere; si i s-a raspuns pe masura. Cearta nu ar fi avut nimic deosebit fata de un clasic scandal colegial, cum se vad deseori prin birouri, daca nu s-ar fi subliniat faptul ca, totusi, s-a petrecut cu public. Prin public intelegindu-se un jandarm care asista involuntar, pe holul laturalnic unde cei doi se beep-uiau in gura. Fiindca a asistat public la incident, adica un jandarm, CSM-ul a decis ca Leon Rus trebuie sa plece din magistratura si, implicit, sa renunte la visul de a fi, in locul lui Andreies, presedintele Curtii de Apel Cluj.
Revenind la actualitate: din pacate pentru el, Andreies e prea apropiat de Ardelean si prea de la Cluj, asa ca, foarte probabil, va zbura si de la CSM. Mai ales de cind, la propria demisie, Vulpea a avertizat ca in Politie si Magistratura au ramas inca vulpi profesioniste; chiar daca el a fost dat jos, PSD-ul a pornit deja in cautarea lor.
Doua vulpite le-am dat noi pe tava. Dupa restul sa scotoceasca singuri, ca are PSD-ul destui vinatori de vaza.

Vot

Doua lucruri trebuie sa ne dea de gandit, puse in evidenta si de votul pentru europarlamentare:
- intre 19 si 21 au votat chipurile 6 % din cetatenii cu drept de vot, adica in jur de 800.000 de persoane. E ridicol. De alegeri bune (incepand cu votul - celebru pentru dimensiunea fraudelor - pentru revizuirea Constitutiei), acest interval de timp este cel mai populat pe hartie. Ca sa vad cu ochii mei minunea am votat in jur de ora 20. Nimeni inaintea mea, nimeni dupa, nici la intrare, nici la iesire, nici pe durata sederii in sectia de vot (cu totul vreo zece minute, ca aia isi faceau bagajele, se relaxau pe la tigara, semn ca nu aveau de lucru). Am spus si de intrarea in cladire pentru ca in aceeasi locatie functioneaza doua sectii de vot (nu m-am lamurit nici acum de ce, ca la noi la nimenea). Pentru prima data a fost remarcata minunea in presa: la Antena3, imediat dupa 21, o ziarista blonda desteapta a remarcat contradictia, insa marii analisti prezenti nu s-au sinchisit, Ciuvica spunand ei si? ca si daca era 21% prezenta la vot era tot structura asta. Adevarat, insa daca o frauda ar avea o justificare utilitarista sa o neglijam atunci cand nu produce efecte? Butonarii au umflat iarasi scorul exact pentru a-si dovedi importanta, ca nu se poate fara ei, si au facut-0 1. din deformatie profesionala, 2. sa cosmetizeze dezinteresul pentru vot: nu au votat doar a 5-a parte din cetatenii cu drept de vot, ci peste un sfert.
- fostul politist, actual no name, Pavel Abraham a fost votat de 50.000 de persoane? Sa fim seriosi. Candidatii independenti au o importanta mare in economia masinatiilor electorale, li se pot da linistit voturile altora. Sa ne reamintim cazul Tokes, demascat de Frunda (care e un tip destept). Tokes cica a luat 3,44, iar UDMR 5,52. Pe langa faptul ca in multe judete a fost "votat" de mai multe persoane decat numarul maghiarilor din respectivele judete, procentul ungurilor care il voteaza pe Tokes e mic. Asta e preot reformat, procentul obtinut presupune ca ar fi fost votat si de maghiarii catolici. Daca credeti ca acest lucru e posibil, sa ne amintim ca a trecut doar o saptamana de la pelerinajul de la Sumuleu Ciuc si acesta a aparut ca urmare spontana a unui ajutor divin pe care catolicii maghiari au considerat ca l-au primit intr-o batalie decisiva pentru credinta lor, impotriva reformatilor.

Revolución

In momentul de fata este in plina derulare o actiune de revocare din functie a reprezentantilor in CSM ai judecatorilor de judecatorie si tribunal. Cu toate ca au existat tentative fatise de subminare a demersului, in presa (la nivel de atac josnic si absolut nefondat) si printre magistrati (asta e, spargatorii de greva se intalnesc peste tot, chiar si printre judecatori: incercarile de subminare a primului gest de indepedenta in gandire a judecatorilor se concretizeaza intr-o confiscare a revolutiei, incercandu-se sa se canalizeze nemultumirea inspre tinta falsa a aducerii bugetului la CSM sau ICCJ, frectie la picior de lemn), demersul este absolut salutar. Declansarea revocarii e singurul semn ca mai exista magistrati liberi si curajosi care nu sunt pregatiti sa inghita rahat de la nimeni. Daca nu esti liber si curajos in chestiunile legate de propriul statut nu poti fi nici in sala. E bine ca in marea de profitori si papagali care a ajuns magistratura mai exista si oameni adevarati.
Eu cred ca nu trebuie ca miscarea de revocare sa se inece in tehnicalitati si motive formale, judecatorii cunosc singuri cand nu sunt reprezentanti corespunzator si pot sa ia decizia corecta.
Cel mai mare tam-tam s-a facut in raport de persoana Alexandrinei Radulescu, care, chipurile, ar fi avut o activitate meritorie in CSM si demersul si-ar fi gresit tinta.
Aceasta asertiune nu e decat un mit urban fals de tot. Pai sa ne uitam pe site-ul Alexandrinei Radulescu si sa vedem ce activitate reprezentativa a prestat.
O opinie separata in 2009, pe programul de activitate IJ (mai mult sub aspect tehnic, fara sa puna in discutie nimic esential din activitatea inspectiei), 4 puncte in 2008, din care doua opinii separate pe chestiuni de procurori, una cu privire la modul de verificare a activitatii procurorilor de catre Serviciul de inspectie judiciara pentru procurori (de mare interes pentru judecatorii care au votat-o, nu?), una pe validarea examenului pentru functii de conducere, tot pentru procurori. Mai departe cu cele 4 activitati din 2008: o cerere pro domo de acordare a "responsabilitatilor necesare exercitarii mandatului de membru cu activitate permanenta in cadrul CSM" (se cere o paturica? ca nu m-am prins din denumire), si o opinie cu privire la "institutionalizarea responsabilitatii individuale a membrilor CSM cu activitate permanenta", ce-o fi fiind si aia, ca pana acum n-am auzit de sintagma institutionalizarea responsabilitatii individuale, cu toate ca raspunderea e o chestiune comuna tuturor ramurilor dreptului. E o exprimare ridicola, un nonsens.
Adica ea a avut dileme cu privire la 4 puncte din miile de pe ordinea de zi a plenului intr-un an, din care 2 ii vizau pe procurori si 2 pe ea insasi.
Cred ca faptul ca din 29 de judecatori ai judecatoriei de care apartine, Judecatoria Cluj-Napoca, 25 o vor afara, nu considera ca ii mai reprezinta, spune totul.
Nu cred ca un CSM cu 4 judecatori de CA, in loc de numarul legal de 3, din care doi supleanti permanetizati, cu grave conflicte de interese (judecatorii cu puterea de decizie cea mai mare de la ICCJ sunt in acelasi timp membri CSM), poate supravietui la nesfarsit. Cred ca sansele cele mai mari de schimbare sunt la ICCJ (unde este suficienta o majoritate simpla pentru revocare) si curti de apel, care sunt doar cateva, si cred ca o initiativa in acest sens este aproape.

Monitorizarea pe justitie nu va fi ridicata: 2. conflictele de interese

In contextul discutiei asupra codurilor, este timpul sa ne amintim de trecutele critici din rapoartele CE pe justitie, "solutionate" intr-un singur mod: maturate sub pres.
Ca premisa, trebuie avut in vedere ca Romania este singura tara din lume in care un invatator poate ajunge presedinte CSM fara sa sustina nici macar un singur examen. Bun, a fi invatator nu e ceva peiorativ in sine, nici macar la tara, absolut deloc. Ma intreb insa de ce se trece sub tacere acest fapt - in CV nu e mentionat deloc. Dar nu e singura intoxicare in legatura cu acest subiect: in articolul Un bistritean face legea la nivel inalt din Gazeta de Bistrita, este dat ca autorul mai multor publicatii si lucrari. Nici vorba, are una singura, cu titlul Extradarea activa. Competenta - Revista de drept penal nr. 3/2003, titlu din care nu rezulta ca ar fi mai mult de o redare sau comentare de speta. Mai citim ca: Andreies si-a luat doctoratul in drept procesual civil in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Da de unde, este doar unii dintre perenii judecatori doctoranzi ai UBB, cu genialul titlu al tezei Incheierea in procesul civil (hm, cred ca a vazut o gramada la viata lui).
Premisa: nu toate lucrurile sunt ce par a fi, iar minciunile necombatute ajung sa para adevaruri. De aceea, sa ne amintim noi ce a uitat sa aminteasca ultimul raport.
În Raportul privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, 27 iunie 2007, Comisia Europeană a reţinut că răspunderea şi moralitatea Consiliului şi a membrilor săi individuali continuă să constituie motive de îngrijorare (sic!). Acelaşi lucru este valabil şi cu privire la potenţialele conflicte de interese ale membrilor CSM. Legea permite actualilor membri ai Consiliului să aleagă între un post permanent ca membru al Consiliului şi exercitarea funcţiei de membru al Consiliului simultan cu exercitarea unei funcţii de conducere în cadrul unei instanţe sau în cadrul unui parchet.
Raportul Comisiei Comunităţilor Europene referitor la progresul României în cadrul mecanismului de verificare şi cooperare, 23 iulie 2008, consideră că este necesară întărirea responsabilităţii proprii a CSM, în special prin soluţionarea potenţialelor conflicte de interese şi a acţiunilor nonetice ale membrilor Consiliului. Raportul mai observă că în pofida rolului său cheie de a promova proceduri judiciare transparente şi eficiente, CSM nu şi-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru propria sa responsabilitate şi integritate.
Conflicte de interese flagrante: Lidia Bărbulescu este vicepreşedintele ÎCCJ în exerciţiu, iar Anton Pandrea este preşedintele în exerciţiu al secţiei penale a aceleiaşi instanţe. Chiar dacă nu în mod direct, cei doi au asigurat un control deplin asupra evaluării tuturor judecătorilor instanţei supreme: nu îi evaluează în mod direct, însă îi evaluează pe evaluatorii judecătorilor.

Monitorizarea pe justitie nu va fi ridicata: 1. codurile

Transparency International a remarcat ieri lipsa unei consultari publice pe adoptarea codurilor.

Situatia este chiar mai grava. Desi se lucreaza (?!) de cativa ani la proiecte, pasi esentiali nu au fost facuti. Astfel, codurile au dat faliment inca inainte de adoptare.
Potrivit art. 6 alin. 2 din Legea nr. 52/2003 (privind transparenta decizionala), anexat proiectului trebuie să existe nota de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus. Aceste acte sunt prevăzute şi de art. 6 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 care prevede, în plus, şi un studiu de impact, cu conţinutul detaliat de art. 311 din acelaşi act normativ.
În conformitate cu art. 26 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentari ştiinţifice, teze prealabile care sa reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate.
Guess what: în cazul nici unuia dintre coduri nu s-a procedat la elaborarea acestor documente obligatorii pentru un proiect de asemenea anvergură. Este evident că o dezbatere publică nu se poate face fără documentele obligatorii. Bunăoară, este necesar un studiu de impact cu privire la modificările de competenţă preconizate: nu este admisibil să vrei să modifici competenţa, făra să vezi cum se modifică încărcătura instanţelor, fără o strategie de personal etc.