Băsescu nu o va numi pe Lidia Bărbulescu la şefia ÎCCJ, deşi a fost desemnată de CSM

Sa va tina consecventa, domnule presedinte!
Noul mandat al lui Traian Băsescu dă peste cap socotelile judecătorilor cu cel mai înalt statut. Preşedintele a declarat, la finele săptămânii trecute, că nu o va numi pe Lidia Bărbulescu la şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deşi aceasta a fost desemnată cu o majoritate de voturi de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Lidia Bărbulescu
În 22 octombrie, CSM a desemnat-o pe Lidia Bărbulescu membru în Consiliu şi preşedinte interimar al Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie, preşedinte la aceeaşi instituţie. Singurul membru CSM care a votat împotrivă a fost procurorul general, Laura Codruţa Kovesi.
Dosarul se află de atunci la preşedintele României, care, deşi iniţial cerea urgentarea procedurilor de numire a preşedintelui ÎCCJ, până acum nu a făcut-o.
Dacă va respinge desemnarea Lidiei Bărbulescu, CSM va trebui să aleagă dintre ceilalţi trei judecători care şi-au depus candidaturile. Aceştia sunt Gabriela Bârsan, Elena Cârcei şi Iulian Dragomir.
Şefia Înaltei Curţi este cea mai înaltă funcţie pe care un judecător de instanţă o poate obţine. La Curtea Supremă se judecă de altfel cele mai mari dosare de corupţie, acolo ajungând cauzele demnitarilor şi dosarele aflate la pronunţarea finală. Printre ele se numără Dosarul Caltaboşilor, Miron Mitrea, dosarele lui Adrian Năstase, ale lui Gigi Becali şi multe altele. De altfel, în pactul de reformare al justiţiei se prevede ca, de anul viitor, bugetul instanţelor să ajungă la ÎCCJ.
Preşedintele Traian Băsescu a avut în trecut mai multe conflicte cu Lidia Bărbulescu, pe vremea în care aceasta era preşedinte al CSM. Cei doi şi-au făcut critici reciproce, iar Lidia Bărbulescu a câştigat pe-atunci simpatia magistraţilor, fiind catalogată drept curajoasă.

Băsescu: Nu o voi numi pe Lidia Bărbulescu în funcţia de preşedinte al instanţei supreme (II)

Poate ca, totusi, tara asta mai are o sansa. S-ar putea ca nici Geoana sa nu o numeasca pe vrajitoare, dar Basescu a pus macar punctul pe i. Ce ma nedumereste este ca nimanui in sistem nu i se pare ridicola aceasta propunere si nu se intreaba deloc despre legalitatea ei (care este, in sensul ca nu). Pe forumuri de discutii au existat pana si laudatori ai gogosii vopsite ca sorcova, mai ales pretinsi (declarati) reformisti, pana mai ieri, anticipand probabil ca o ciosvarta de ciolan o sa cada si pe masa lor (un secret pentru fraierii din afara care mai cred in vaicarelile babelor venerabile care se pretind persecutate: placinta justitiei e imensa, pentru oamenii sistemului salariul e lunch money, diurnele, onorariile INM si altele il intrec cu mult).
Propunerea babei penale ca presh ICCJ e nelegala (ca e o candidatura imorala si stupida e evident) pentru ca:
- CSM nu are drept de alegere intre candidaturi, trebuia sa-i propuna presedintelui pe toti cei care intrunesc conditiile legale, iar presedintele alege dintre acestia;
- baba falsificatoare (aici trebuie sa ma credeti pe cuvant, nu mi-ar ajunge blogul sa insir toate actele si incheierile false din dosarul meu disciplinar) e membru de drept in CSM, nu poate candida; artificiul pe care CSM l-a facut (a delegat-o in functia de presh ICCJ) nu tine e frauda la lege; plus ca delegarea nu face sa dispara incompatibilitatile de la functia de baza;
- in acelasi stil obisnuit de manipulare a dispozitiilor legale, hotararea de delegare a babei e emisa pe o durata ilegala, 6 luni: delegarea se poate dispune pe cel mult 3 luni si poate fi prelungita o singura data pe cel mult 3 luni; chiar daca adunate fac 6, nu se poate trece peste maximul initial de 3, deoarece organul care a dispus delegarea are un nou drept de apreciere (la care nu poate renunta in avans), daca delegarea mai e justificata; regimul delegarii in functii publice e imperativ.
Ce ma surprinde prima facie e ca nici un contracandidat al babei nu a atacat hotararea de propunere; la o privire mai atenta insa, citind interviurile din fata sectiei, imi dau seama ca nu sunt oamenii care sa o faca. Indivizii ii tamaiau pe aia din CSM numarul unu, ce mai, lovitura le-a venit pe neve, nu se asteptau, si dupa ce bezele au trimis sectiei pentru judecatori nu-i vad in stare sa atace in justitie un act emis de proprii lor zei.

Băsescu: Nu o voi numi pe Lidia Bărbulescu în funcţia de preşedinte al instanţei supreme

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, în timpul dezbaterii electorale pentru turul II al alegerilor prezidenţiale, că nu o va numi pe Lidia Bărbulescu în funcţia de preşedinte al instanţei supreme.
Traian Băsescu a răspuns astfel punctual întrebării moderatorului dezbaterii, care le-a cerut ambilor candidaţi să spună dacă o vor numi sau nu pe Lidia Bărbulescu în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Aceasta a fost singura referire a preşedintelui în funcţie la problema numirii Lidiei Bărbulescu, el continuându-şi discursul pe tema relaţiei preşedintelui cu sistemul judiciar.
Contracandidatul şefului statului în cursa pentru Cotroceni, social-democratul Mircea Geoană, a evitat să dea un răspuns tranşant, spunând că nu este interesat "de nume şi prenume", ci de principii şi modele de conducere.
Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat-o, în 22 octombrie, cu majoritate de voturi, pe Lidia Bărbulescu pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), numirea trebuind făcută de şeful statului.
Lidia Bărbulescu declara atunci că nu are niciun motiv să se îndoiască de faptul că preşedintele Traian Băsescu va semna decretul de numire a ei în funcţia de preşedinte al instanţei supreme.
Preşedintele Traian Băsescu declara, în 5 noiembrie, la Realitatea FM, că nu a primit de la CSM dosarul de desemnare a Lidiei Bărbulescu pentru şefia ICCJ, dar că, după ce îl va primi, va lua o decizie în interesul românilor.
"Încă nu am primit dosarul Lidiei Bărbulescu de la CSM. Voi face gestul politic care este în favoarea românilor", spunea atunci Traian Băsescu.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş, declara, în aceeaşi zi, că documentaţia privind numirea Lidiei Bărbulescu în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a fost transmisă Administraţiei Prezidenţiale în urmă cu o săptămână.

Judecătoarea lui Gorbunov rămâne în magistratură!

Liliana Năstase, Ionel Stoica

Completul de nouă judecători al Instanţei supreme a admis, ieri, recursul declarat de judecătoarea Maria Nicola , de la Tribunalul Dolj, împotriva deciziei CSM, care a sancţionat-o cu excluderea din magistratură după ce a dispus eliberarea temutului asasin moldovean Serghei Gorbunov.
Decizia Înaltei Curţi este irevocabilă.
Maria Nicola s-a apărat, ieri, în faţa instanţei, susţinând că sancţionarea sa a fost tardivă, dar şi că nu a încălcat normele de procedură în ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a dosarului lui Serghei Gorbunov, ci doar a respectat cutuma Tribunalului Dolj în ceea ce priveşte dosarele care, dintr-o eroare, erau repartizate într-o zi nelucrătoare.
Nicola a mai spus că a luat decizia să îl pună în libertate pe Gorbunov în baza unei expertize medico-legale care recomanda operarea de urgenţă a acestuia.
Acuzată pentru eliberarea asasinului
CSM a cerut Completului de nouă judecători să respingă recursul Mariei Nicola ca nefondat, arătând că, din probele aflate la dosar, rezultă că aceasta a săvârşit abaterile disciplinare pentru care Consiliul a hotărât să o excludă din magistratură. Instanţa Supremă a dispus, la 20 octombrie, repunerea în funcţiile de conducere şi a procurorilor doljeni Gheorghe Stoian, Tena Tulitu şi Ioana Sandu - revocaţi în cazul Gorbunov.
Serghei Gorbunov, condamnat la 15 ani de închisoare pentru jaf armat, a fost eliberat, în mai 2008, din motive medicale pentru o perioadă de trei luni. El nu a mai revenit însă la locul de detenţie şi se numără printre suspecţii jafului armat de la 29 ianuarie 2009, din faţa unei case de schimb valutar din Braşov, când două persoane au fost ucise şi o alta grav rănită.

În România nu e nimic mai Drăguţ decît un blat în CSM

Academia Caţavencu

În România avem un sistem de Justiţie drăguţ. Atît de drăguţ încît judecătorul Drăguţ îşi face singur comisie de concurs cînd vrea ca el însuşi să rămînă şef. Drăguţ, nu? Să detaliem: pe lîngă că e preşedintele Curţii de Apel Craiova, judecătorul Costel Drăguţ este şi membru al CSM (Consiliul Superior al Magistraturii). În perioada 2 octombrie – 15 decembrie, CSM organizează concursuri pentru ocuparea funcţiilor de şefi în magistratură. Printre funcţiile astea e şi cea de preşedinte la Curtea de Apel Craiova, unde e şef Drăguţ. Care Drăguţ mai vrea o tură şef. CSM, care organizează concursurile de şefie, alcătuieşte şi comisiile de concurs.
Iar Drăguţ (ca membru CSM), da, da, a participat activ la alcătuirea comisiilor de concurs care-i vor evalua prestaţia lui Drăguţ care vrea să rămînă şef la Curtea de Apel Craiova. Poate ne repetăm, da’ nu-i aşa că acest conflictoi de interese e drăguţ? Da, sigur, Drăguţ avea posibilitatea să se retragă, dar nu a făcut-o. Iar colegii lui din CSM au avut şi ei nesimţirea să nu-i ceară asta. Dar nici nu aveau de ce, la valoarea şi cariera lui, din care amintim: în mai 2006, a fost instalat la şefia Curţii de Apel Craiova fără dureri de cap, după ce unicul său concurent s-a retras din competiţie chiar înainte de prima probă. Tot în 2006, Drăguţ s-a ales cu o cerere de revocare din funcţie formulată de ministrul Justiţiei de atunci, Monica Macovei. Care, într-o vizită de lucru la Craiova, a descoperit că toate calculatoarele (trimise la Curtea de Apel în programul de informatizare a instanţelor) zăceau în subsol, în loc să fie pe birourile judecătorilor. Deh, să nu ocupe locurile tradiţionale pentru plicuri.

Diavolul din detaliile unei numiri

Dan Tapalaga

Propunerea ca Lidia Barbulescu sa fie numita presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie este o declaratie antireformista explicita din partea CSM, o rusine pentru magistrati, o provocare adresata seful statului si o sfidare a Comisiei Europene. Pana la urma, veti spune, de ce e atat de scandalos ca un judecator mediocru ajunge in varful sistemului judiciar din Romania? Ce poate face, de acolo, un judecator? Ce puteri are ca sa influenteze in rau un intreg sistem? Diavolul se ascunde in detalii si regulamente. Citite cu atentie, din ele rezulta ca seful instantei supreme are o influenta enorma, nu doar simbolica. Inalta Curte s-a dovedit pana azi cimitirul marilor dosare.

Impostorul agresiv. In primul rand, CV-ul Lidiei Barbulescu descrie perfect nulitatea agresiva, specie de mare succes in Romania. Zece ani la Judecatoria din Slatina, inca vreo 14 la Tribunalul Olt, dupa care, tusti, de pe umerii Rodicai Stanoiu sare direct la Curtea Suprema.

Mai aruncati un ochi in CV-ul damei: Lucrari publicate, zero. Activitate stiintifica, zero. Activitate in cadrul societatii civile, zero. O mica eroare biografica. S-a batut, la televizor, pentru lefurile magistratilor si cu Traian Basescu. Perfecta pentru sefia Inaltei Curti.

Cazul Stanculescu. Dar ce a judecat ea la Inalta Curte? De exemplu, un recurs in anulare in dosarul lui Victor Athanasie Stanculescu. A fost presedintele completului care l-a tot judecat trei ani si in final l-a admis.

Generalul a scapat ani de zile de condamnare in dosarul Revolutiei si cu ajutorul celei propusa astazi de CSM sa conduca Inalta Curte. Dar sa zicem ca dosarele sunt ceva complicat, inaccesibile intelegerii muritorilor de rand. Cum e, totusi, posibil, ca dintre zecile de juristi eminenti, de doctori in drept si alte somitati, Inalta Curtea sa se procopseasca cu un CV penibil de gol?

Culmea imposturii: insasi cea care a promovat nulitatea absoluta, Rodica Stanoiu, s-a dezis in cele din urma de ea. A exclus-o de la doctorat, dupa vreo sase ani de cazne academice. Asa se face ca, in CV-ul ei, nu gasim astazi nici un titlu stiintific.

Doctoratul ratat. Desigur, rusinos pentru magistrati a fost si cand au ales-o in Consiliul Superior al Magistraturii. Sa le fie rusine si astazi, cand tac, cu capul adanc varat intre urechi, dupa ce sectia de judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii a votat-o cu 8 voturi pentru si unul impotriva (Predoiu?) la Inalta Curte.

Judecatorilor le pasa doar de lefurile lor mari, se leaga cu lanturi si fac revolutie doar atunci cand se atinge cineva de privilegiile lor. Cu o propunere ca Barbulescu la Inalta Curte, toti magistratii ar trebui sa intre in greva generala. Propunerea CSM e un afront adus profesionistilor din sistem.

E o lovitura data celor care spera ca sistemul se va reforma. Dar tacerea lor complice arata ca sistemului ii este foarte bine asa cum e. Vor bani, nu reforma. Comparati CV-ul ei cu alte CV-uri contracandidatilor publicate pe www.juridice.ro. Vi-l recomand pe cel al judecatoarei Gabriela Barsan, de pilda, desi oricare altul pare mai bun. Detalii, aici.

Asteptarile Comisiei Europene. Cu astfel de propuneri, Comisia Europeana va consemna un nou regres pe calea reformelor din justitie. In ultimul raport din iunie, Comisia exprima asteptari ridicate: "Numirea unui nou presedinte al ICCJ in toamna va fi o ocazie propice pentru a demonstra angajamentul in ceea ce priveste reforma si modernizarea sistemului judiciar, precum si privind o mai mare transparenta a acestuia". Ce va demonstra Romania daca Traian Basescu va semna numirea Lidiei Barbulescu? Ce legatura are judecatoarea-sindicalist, specializata in emisiuni TV pe tema lefurilor magistratilor, cu reforma din justitie?

Cimitirul justitiei din Romania. Aproape toate marile dosare isi gasesc sfarsitul aici. Cortegii de corupti mari si mici scapa definitiv la instanta suprema. Flagrant este cazul Ion Dumitru, fostul sef Romsilva, trimis in judecata de DNA pentru fapte de coruptie obscene, probate, clare. A fost achitat de Inalta Curte.

Tot aici moare incet dosarul Copos, care se apropie de prescriptie. Cazul sau i-a revoltat pana si pe birocratii posaci de la Bruxelles, care au notat in ultimul raport: “Printre aceste cazuri se numara cel al unui fost vicepremier, trimis in judecata la 6 iunie 2006, al carui proces dureaza de peste trei ani fara ca actul de acuzare sa fi fost citit, singurele actiuni in acest dosar limitandu-se la discutarea unor chestiuni procedurale. Ancheta DNA in acest caz a durat mai putin de un an”. Tot Curtea Suprema face un revoltator ping-pong cu dosarele DNA, amana cauze, le ingroapa sau le dezgroapa la comanda.
Puterile presedintelui ICCJ. De ce e important controlul sefiei Inaltei Curti? Diferenta fundamentala fata de alte instante este ca aici nu functioneaza repartizarea aleatorie. Masura a fost introdusa la presiunile UE in toate instantele - cu exceptia completului de noua judecatori de la Inalta Curte - tocmai pentru a se limita posibilitatea de influentare a unui proces prin repartizarea dosarelor anumitor judecatori.

Or, la Inalta Curte, potrivit legii, seful instantei alege judecatorii care intra in asa numitele complete de 9, care judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia Penala a aceleiasi Inalte Curti. Exceptia de la regula ar trebui eliminata, intrucat creeaza o bresa in sistem exact acolo unde se pronunta sentintele definitive. Degeaba ai repartie aleatorie la instante inferioare, daca instanta suprema lasa loc arbitrariului.

Altfel spus, Lidia Barbulescu ar urma sa decida in mod discretionar cine pronunta sentinta finala in marile dosare de coruptie, de exemplu, numind, pentru fiecare dosar in parte, membrii completului de 9. Or, fiecare instanta are judecatori buni si rai, profesionisti si manipulabili, verticali si corupti. Iar seful instantei, alegandu-i pe unii sau pe ceilalti, decide practic soarta unui Adrian Nastase, Miron Mitrea sau George Copos.

Cheia e la Basescu. In mod normal, Traian Basescu este obligat sa respinga propunerea CSM. Altfel, va dovedi ca reformismul sau e de fatada si ca, in momente cheie, se preda in fata marilor franari din Romania. Teoretic, nu va fi greu sa motiveze de ce respinge un impostor agresiv, ca Lidia Barbulescu, propulsata aiuritor de catre CSM in varful sistemului de justitie din Romania.

Practic, insa, refuzul de a o numi la Inalta Curtea va declansa, in mod previzibil, o noua criza stupida, un nou razboi intre magistrati si Traian Basescu. Seful statului va fi acuzat iarasi ca respinge numiri in functii cheie pe criterii subiective, ca doreste sa controleze justitia etc. Si asta in plina campanie electorala. Insa fiecare gest reformist, oricat de mic, are costurile lui. Cu cat mizele cresc, costurile sunt mai mari pentru cei care-si asuma misiuni reformatoare.

Procurorii demişi, repuşi în funcţii

Actualitate - Adrian DINU

Instanţa supremă a decis marţi să-i repună în funcţii pe cei trei şefi demişi de CSM de la Parchetul Tribunalului Dolj, în urma scandalului Gorbunov.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat marţi că deciziile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), forul suprem al procurorilor şi judecătorilor, nu sunt infailibile. Instanţa supremă a decis repunerea în funcţii de conducere a celor trei procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj care fuseseră demişi de CSM după scandalul eliberării în mare grabă din penitenciar a lui Serghei Gorbunov.„Exercitări necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale“Reamintim că, după atacul armat de la o casă de schimb valutar din Braşov, petrecut la sfârşitul lunii ianuarie şi soldat cu doi morţi, CSM a declanşat verificările la Tribunalul Dolj şi la Parchetul de pe lângă această instanţă, pentru a afla cum de a fost pus atât de uşor în libertate Serghei Gorbunov, principalul suspect al atacului. CSM a constatat că Gorbunov, condamnat la 15 ani de închisoare pentru tentativă de omor deosebit de grav, a fost eliberat din Penitenciarul Craiova în baza unei cereri de întrerupere a executării pedepsei pentru că suferea de o afecţiune inexistentă la ochi. În acest caz - au stabilit inspectorii CSM - s-au identificat „exercitări necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale“, motiv pentru care au fost luate măsuri drastice. În urma investigaţiei, membrii Secţiei de procurori a CSM au decis pe 5 februarie, cu majoritate de voturi, revocarea din funcţiile de conducere a prim-procurorului Parchetului Tribunalului Dolj, Gheorghe Stoian, a adjunctului acestuia, Tena Moraru, dar şi a procurorului-şef al Secţiei judiciare a Parchetului Dolj, Ioana Sandu. Verdictul era previzibil. Cu o zi înainte, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, declarase că dosarul Gorbunov este un caz de eludare a aplicării legii, el afirmând că aşteaptă să fie luate măsuri de către CSM în ceea ce îi priveşte pe magistraţii de la Craiova.Eliberare fără recursMotivându-şi decizia, Secţia de procurori a arătat că şefii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, fără a lua în considerare pericolul public reprezentat de eliberarea lui Serghei Gorbunov. Astfel, procurorul de şedinţă Marius Vlădoianu - faţă de care s-a luat chiar decizia excluderii din magistratură - a pus concluzii de admitere a cererii de întrerupere a executării pedepsei în cazul deţinutului, „nefăcând precizări cu privire la existenţa sau inexistenţa la dosar a unor acte din care să reiasă pericolul social“, după cum se precizează în motivarea CSM. Ulterior, în cadrul şedinţei săptămânale conduse de prim-procurorul Gheorghe Stoian, prim-procurorul adjunct Tena Tulitu şi procurorul-şef al Secţiei Judiciare, Ioana Sandu, procurorii au considerat că nu este oportun să se declanşeze calea de atac, punându-se problema că petentul nu poate fi privat de dreptul său la efectuarea unei intervenţii de urgenţă. Ei nu ar fi luat astfel în considerare pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de Serghei Gorbunov şi nu au solicitat de la Penitenciarul Craiova referinţe despre condamnat, se mai arată în motivele de revocare din funcţii a conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. În plus, procesele-verbale de analiză a soluţiilor au fost întocmite formal şi nu conţin numele procurorilor prezenţi la şedinţe, se mai arată în motivarea CSM.Cei trei procurori demişi au formulat contestaţie împotriva revocării lor din funcţii, ce a fost luată în discuţie pe 26 martie de plenul CSM. În aceeaşi zi, plenul CSM a respins cu o imensă majoritate contestaţia celor trei. Decizie de reintegrareUltima cale de atac era recursul împotriva hotărârii CSM, pe care cei trei procurori l-au înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cadrul procesului de la instanţa supremă, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a făcut o cerere de intervenţie, prin care îşi arată sprijinul faţă de procurorii demişi, dezaprobând măsurile luate de CSM. AMR a cerut Înaltei Curţi să admită recursurile procurorilor pe motiv că membrii CSM „au avut o opinie exprimată public asupra modului de soluţionare a situaţiei celor trei procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj cu mult înaintea pronunţării hotărârilor date de secţie şi plen“. De asemenea, AMR susţine că se practică sistemul „copy paste“ în redactarea hotărârilor Consiliului, având în vedere similaritatea multor texte ce apar în hotărârile atacate, deşi cazurile celor trei procurori sunt diferite. Pronunţându-se asupra contestaţiei, instanţa supremă a decis marţi să admită recursul procurorilor şi cererea de intervenţie a AMR şi să anuleze hotărârea nr.550/2009 a plenului CSM, iar pe fond a obligat CSM să îi reintegreze pe cei trei procurori pe funcţiile avute anterior. Hotărârea în acest caz este definitivă şi irevocabilă, dându-le dreptul procurorilor Gheorghe Stoian, Tena Tulitu şi Ioana Sandu să se întoarcă pe funcţiile de conducere din care au fost demişi cu aproape nouă luni în urmă.