Academia Catavencu, 21 ianuarie 2009
Gonirea lui Virgil Ardelean cu surle, trimbite si copoi din vizuina DGIPI va fi urmata de o vinatoare mai ampla, ce are in vedere mai multe jivine ce i-au fost apropiate. in special, este vorba de o apropiere strict geografica.
Vor fi puse pe linie moarta personaje din anturajul Vulpii, care au trecut, in buletin, "Cluj-Napoca". in primul si in primul rind va fi decapitat Toma Rus, care a beneficiat de un serviciu similar cu al lui Ardelean. Oprea l-a vrut adjunct al sefului IGPR, cu rang de subsecretar de stat. Rus este sef al Departamentului de Ordine si Siguranta Publica, dar zilele functiei lui sint numarate. Pentru ca, asa cum spuneam, e clujean din stirpea lui Ioan Rus, marginalizatul pesedist de Cluj.
Un alt clujean care va fi pus pe faras, dupa ce a fost proaspat pus in functie, este Virgil Andreies, nou-alesul sef al Consiliului Superior al Magistraturii. Pina sa primeasca, luna aceasta, sefia CSM, Andreies a fost seful Curtii de Apel Cluj. S-a remarcat prin dibacia cu care a reusit cu ceva timp in urma sa-si elimine un contracandidat la sefia Curtii, judecatorul Sergiu Leon Rus. Acestuia i-a fost inscenata o cearta cu o colega, magistrata la rindul ei in timpul altercatiei, Leon Rus se pare ca a invocat anumite parti anatomice cu care nu se umbla de obicei la vedere; si i s-a raspuns pe masura. Cearta nu ar fi avut nimic deosebit fata de un clasic scandal colegial, cum se vad deseori prin birouri, daca nu s-ar fi subliniat faptul ca, totusi, s-a petrecut cu public. Prin public intelegindu-se un jandarm care asista involuntar, pe holul laturalnic unde cei doi se beep-uiau in gura. Fiindca a asistat public la incident, adica un jandarm, CSM-ul a decis ca Leon Rus trebuie sa plece din magistratura si, implicit, sa renunte la visul de a fi, in locul lui Andreies, presedintele Curtii de Apel Cluj.
Revenind la actualitate: din pacate pentru el, Andreies e prea apropiat de Ardelean si prea de la Cluj, asa ca, foarte probabil, va zbura si de la CSM. Mai ales de cind, la propria demisie, Vulpea a avertizat ca in Politie si Magistratura au ramas inca vulpi profesioniste; chiar daca el a fost dat jos, PSD-ul a pornit deja in cautarea lor.
Doua vulpite le-am dat noi pe tava. Dupa restul sa scotoceasca singuri, ca are PSD-ul destui vinatori de vaza.
08 iulie 2009
08 iunie 2009
Vot
Doua lucruri trebuie sa ne dea de gandit, puse in evidenta si de votul pentru europarlamentare:
- intre 19 si 21 au votat chipurile 6 % din cetatenii cu drept de vot, adica in jur de 800.000 de persoane. E ridicol. De alegeri bune (incepand cu votul - celebru pentru dimensiunea fraudelor - pentru revizuirea Constitutiei), acest interval de timp este cel mai populat pe hartie. Ca sa vad cu ochii mei minunea am votat in jur de ora 20. Nimeni inaintea mea, nimeni dupa, nici la intrare, nici la iesire, nici pe durata sederii in sectia de vot (cu totul vreo zece minute, ca aia isi faceau bagajele, se relaxau pe la tigara, semn ca nu aveau de lucru). Am spus si de intrarea in cladire pentru ca in aceeasi locatie functioneaza doua sectii de vot (nu m-am lamurit nici acum de ce, ca la noi la nimenea). Pentru prima data a fost remarcata minunea in presa: la Antena3, imediat dupa 21, o ziarista blonda desteapta a remarcat contradictia, insa marii analisti prezenti nu s-au sinchisit, Ciuvica spunand ei si? ca si daca era 21% prezenta la vot era tot structura asta. Adevarat, insa daca o frauda ar avea o justificare utilitarista sa o neglijam atunci cand nu produce efecte? Butonarii au umflat iarasi scorul exact pentru a-si dovedi importanta, ca nu se poate fara ei, si au facut-0 1. din deformatie profesionala, 2. sa cosmetizeze dezinteresul pentru vot: nu au votat doar a 5-a parte din cetatenii cu drept de vot, ci peste un sfert.
- fostul politist, actual no name, Pavel Abraham a fost votat de 50.000 de persoane? Sa fim seriosi. Candidatii independenti au o importanta mare in economia masinatiilor electorale, li se pot da linistit voturile altora. Sa ne reamintim cazul Tokes, demascat de Frunda (care e un tip destept). Tokes cica a luat 3,44, iar UDMR 5,52. Pe langa faptul ca in multe judete a fost "votat" de mai multe persoane decat numarul maghiarilor din respectivele judete, procentul ungurilor care il voteaza pe Tokes e mic. Asta e preot reformat, procentul obtinut presupune ca ar fi fost votat si de maghiarii catolici. Daca credeti ca acest lucru e posibil, sa ne amintim ca a trecut doar o saptamana de la pelerinajul de la Sumuleu Ciuc si acesta a aparut ca urmare spontana a unui ajutor divin pe care catolicii maghiari au considerat ca l-au primit intr-o batalie decisiva pentru credinta lor, impotriva reformatilor.
- intre 19 si 21 au votat chipurile 6 % din cetatenii cu drept de vot, adica in jur de 800.000 de persoane. E ridicol. De alegeri bune (incepand cu votul - celebru pentru dimensiunea fraudelor - pentru revizuirea Constitutiei), acest interval de timp este cel mai populat pe hartie. Ca sa vad cu ochii mei minunea am votat in jur de ora 20. Nimeni inaintea mea, nimeni dupa, nici la intrare, nici la iesire, nici pe durata sederii in sectia de vot (cu totul vreo zece minute, ca aia isi faceau bagajele, se relaxau pe la tigara, semn ca nu aveau de lucru). Am spus si de intrarea in cladire pentru ca in aceeasi locatie functioneaza doua sectii de vot (nu m-am lamurit nici acum de ce, ca la noi la nimenea). Pentru prima data a fost remarcata minunea in presa: la Antena3, imediat dupa 21, o ziarista blonda desteapta a remarcat contradictia, insa marii analisti prezenti nu s-au sinchisit, Ciuvica spunand ei si? ca si daca era 21% prezenta la vot era tot structura asta. Adevarat, insa daca o frauda ar avea o justificare utilitarista sa o neglijam atunci cand nu produce efecte? Butonarii au umflat iarasi scorul exact pentru a-si dovedi importanta, ca nu se poate fara ei, si au facut-0 1. din deformatie profesionala, 2. sa cosmetizeze dezinteresul pentru vot: nu au votat doar a 5-a parte din cetatenii cu drept de vot, ci peste un sfert.
- fostul politist, actual no name, Pavel Abraham a fost votat de 50.000 de persoane? Sa fim seriosi. Candidatii independenti au o importanta mare in economia masinatiilor electorale, li se pot da linistit voturile altora. Sa ne reamintim cazul Tokes, demascat de Frunda (care e un tip destept). Tokes cica a luat 3,44, iar UDMR 5,52. Pe langa faptul ca in multe judete a fost "votat" de mai multe persoane decat numarul maghiarilor din respectivele judete, procentul ungurilor care il voteaza pe Tokes e mic. Asta e preot reformat, procentul obtinut presupune ca ar fi fost votat si de maghiarii catolici. Daca credeti ca acest lucru e posibil, sa ne amintim ca a trecut doar o saptamana de la pelerinajul de la Sumuleu Ciuc si acesta a aparut ca urmare spontana a unui ajutor divin pe care catolicii maghiari au considerat ca l-au primit intr-o batalie decisiva pentru credinta lor, impotriva reformatilor.
09 mai 2009
Revolución
In momentul de fata este in plina derulare o actiune de revocare din functie a reprezentantilor in CSM ai judecatorilor de judecatorie si tribunal. Cu toate ca au existat tentative fatise de subminare a demersului, in presa (la nivel de atac josnic si absolut nefondat) si printre magistrati (asta e, spargatorii de greva se intalnesc peste tot, chiar si printre judecatori: incercarile de subminare a primului gest de indepedenta in gandire a judecatorilor se concretizeaza intr-o confiscare a revolutiei, incercandu-se sa se canalizeze nemultumirea inspre tinta falsa a aducerii bugetului la CSM sau ICCJ, frectie la picior de lemn), demersul este absolut salutar. Declansarea revocarii e singurul semn ca mai exista magistrati liberi si curajosi care nu sunt pregatiti sa inghita rahat de la nimeni. Daca nu esti liber si curajos in chestiunile legate de propriul statut nu poti fi nici in sala. E bine ca in marea de profitori si papagali care a ajuns magistratura mai exista si oameni adevarati.
Eu cred ca nu trebuie ca miscarea de revocare sa se inece in tehnicalitati si motive formale, judecatorii cunosc singuri cand nu sunt reprezentanti corespunzator si pot sa ia decizia corecta.
Cel mai mare tam-tam s-a facut in raport de persoana Alexandrinei Radulescu, care, chipurile, ar fi avut o activitate meritorie in CSM si demersul si-ar fi gresit tinta.
Aceasta asertiune nu e decat un mit urban fals de tot. Pai sa ne uitam pe site-ul Alexandrinei Radulescu si sa vedem ce activitate reprezentativa a prestat.
O opinie separata in 2009, pe programul de activitate IJ (mai mult sub aspect tehnic, fara sa puna in discutie nimic esential din activitatea inspectiei), 4 puncte in 2008, din care doua opinii separate pe chestiuni de procurori, una cu privire la modul de verificare a activitatii procurorilor de catre Serviciul de inspectie judiciara pentru procurori (de mare interes pentru judecatorii care au votat-o, nu?), una pe validarea examenului pentru functii de conducere, tot pentru procurori. Mai departe cu cele 4 activitati din 2008: o cerere pro domo de acordare a "responsabilitatilor necesare exercitarii mandatului de membru cu activitate permanenta in cadrul CSM" (se cere o paturica? ca nu m-am prins din denumire), si o opinie cu privire la "institutionalizarea responsabilitatii individuale a membrilor CSM cu activitate permanenta", ce-o fi fiind si aia, ca pana acum n-am auzit de sintagma institutionalizarea responsabilitatii individuale, cu toate ca raspunderea e o chestiune comuna tuturor ramurilor dreptului. E o exprimare ridicola, un nonsens.
Adica ea a avut dileme cu privire la 4 puncte din miile de pe ordinea de zi a plenului intr-un an, din care 2 ii vizau pe procurori si 2 pe ea insasi.
Cred ca faptul ca din 29 de judecatori ai judecatoriei de care apartine, Judecatoria Cluj-Napoca, 25 o vor afara, nu considera ca ii mai reprezinta, spune totul.
Nu cred ca un CSM cu 4 judecatori de CA, in loc de numarul legal de 3, din care doi supleanti permanetizati, cu grave conflicte de interese (judecatorii cu puterea de decizie cea mai mare de la ICCJ sunt in acelasi timp membri CSM), poate supravietui la nesfarsit. Cred ca sansele cele mai mari de schimbare sunt la ICCJ (unde este suficienta o majoritate simpla pentru revocare) si curti de apel, care sunt doar cateva, si cred ca o initiativa in acest sens este aproape.
Eu cred ca nu trebuie ca miscarea de revocare sa se inece in tehnicalitati si motive formale, judecatorii cunosc singuri cand nu sunt reprezentanti corespunzator si pot sa ia decizia corecta.
Cel mai mare tam-tam s-a facut in raport de persoana Alexandrinei Radulescu, care, chipurile, ar fi avut o activitate meritorie in CSM si demersul si-ar fi gresit tinta.
Aceasta asertiune nu e decat un mit urban fals de tot. Pai sa ne uitam pe site-ul Alexandrinei Radulescu si sa vedem ce activitate reprezentativa a prestat.
O opinie separata in 2009, pe programul de activitate IJ (mai mult sub aspect tehnic, fara sa puna in discutie nimic esential din activitatea inspectiei), 4 puncte in 2008, din care doua opinii separate pe chestiuni de procurori, una cu privire la modul de verificare a activitatii procurorilor de catre Serviciul de inspectie judiciara pentru procurori (de mare interes pentru judecatorii care au votat-o, nu?), una pe validarea examenului pentru functii de conducere, tot pentru procurori. Mai departe cu cele 4 activitati din 2008: o cerere pro domo de acordare a "responsabilitatilor necesare exercitarii mandatului de membru cu activitate permanenta in cadrul CSM" (se cere o paturica? ca nu m-am prins din denumire), si o opinie cu privire la "institutionalizarea responsabilitatii individuale a membrilor CSM cu activitate permanenta", ce-o fi fiind si aia, ca pana acum n-am auzit de sintagma institutionalizarea responsabilitatii individuale, cu toate ca raspunderea e o chestiune comuna tuturor ramurilor dreptului. E o exprimare ridicola, un nonsens.
Adica ea a avut dileme cu privire la 4 puncte din miile de pe ordinea de zi a plenului intr-un an, din care 2 ii vizau pe procurori si 2 pe ea insasi.
Cred ca faptul ca din 29 de judecatori ai judecatoriei de care apartine, Judecatoria Cluj-Napoca, 25 o vor afara, nu considera ca ii mai reprezinta, spune totul.
Nu cred ca un CSM cu 4 judecatori de CA, in loc de numarul legal de 3, din care doi supleanti permanetizati, cu grave conflicte de interese (judecatorii cu puterea de decizie cea mai mare de la ICCJ sunt in acelasi timp membri CSM), poate supravietui la nesfarsit. Cred ca sansele cele mai mari de schimbare sunt la ICCJ (unde este suficienta o majoritate simpla pentru revocare) si curti de apel, care sunt doar cateva, si cred ca o initiativa in acest sens este aproape.
17 martie 2009
Monitorizarea pe justitie nu va fi ridicata: 2. conflictele de interese
In contextul discutiei asupra codurilor, este timpul sa ne amintim de trecutele critici din rapoartele CE pe justitie, "solutionate" intr-un singur mod: maturate sub pres.
Ca premisa, trebuie avut in vedere ca Romania este singura tara din lume in care un invatator poate ajunge presedinte CSM fara sa sustina nici macar un singur examen. Bun, a fi invatator nu e ceva peiorativ in sine, nici macar la tara, absolut deloc. Ma intreb insa de ce se trece sub tacere acest fapt - in CV nu e mentionat deloc. Dar nu e singura intoxicare in legatura cu acest subiect: in articolul Un bistritean face legea la nivel inalt din Gazeta de Bistrita, este dat ca autorul mai multor publicatii si lucrari. Nici vorba, are una singura, cu titlul Extradarea activa. Competenta - Revista de drept penal nr. 3/2003, titlu din care nu rezulta ca ar fi mai mult de o redare sau comentare de speta. Mai citim ca: Andreies si-a luat doctoratul in drept procesual civil in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Da de unde, este doar unii dintre perenii judecatori doctoranzi ai UBB, cu genialul titlu al tezei Incheierea in procesul civil (hm, cred ca a vazut o gramada la viata lui).
Premisa: nu toate lucrurile sunt ce par a fi, iar minciunile necombatute ajung sa para adevaruri. De aceea, sa ne amintim noi ce a uitat sa aminteasca ultimul raport.
În Raportul privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, 27 iunie 2007, Comisia Europeană a reţinut că răspunderea şi moralitatea Consiliului şi a membrilor săi individuali continuă să constituie motive de îngrijorare (sic!). Acelaşi lucru este valabil şi cu privire la potenţialele conflicte de interese ale membrilor CSM. Legea permite actualilor membri ai Consiliului să aleagă între un post permanent ca membru al Consiliului şi exercitarea funcţiei de membru al Consiliului simultan cu exercitarea unei funcţii de conducere în cadrul unei instanţe sau în cadrul unui parchet.
Raportul Comisiei Comunităţilor Europene referitor la progresul României în cadrul mecanismului de verificare şi cooperare, 23 iulie 2008, consideră că este necesară întărirea responsabilităţii proprii a CSM, în special prin soluţionarea potenţialelor conflicte de interese şi a acţiunilor nonetice ale membrilor Consiliului. Raportul mai observă că în pofida rolului său cheie de a promova proceduri judiciare transparente şi eficiente, CSM nu şi-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru propria sa responsabilitate şi integritate.
Conflicte de interese flagrante: Lidia Bărbulescu este vicepreşedintele ÎCCJ în exerciţiu, iar Anton Pandrea este preşedintele în exerciţiu al secţiei penale a aceleiaşi instanţe. Chiar dacă nu în mod direct, cei doi au asigurat un control deplin asupra evaluării tuturor judecătorilor instanţei supreme: nu îi evaluează în mod direct, însă îi evaluează pe evaluatorii judecătorilor.
Ca premisa, trebuie avut in vedere ca Romania este singura tara din lume in care un invatator poate ajunge presedinte CSM fara sa sustina nici macar un singur examen. Bun, a fi invatator nu e ceva peiorativ in sine, nici macar la tara, absolut deloc. Ma intreb insa de ce se trece sub tacere acest fapt - in CV nu e mentionat deloc. Dar nu e singura intoxicare in legatura cu acest subiect: in articolul Un bistritean face legea la nivel inalt din Gazeta de Bistrita, este dat ca autorul mai multor publicatii si lucrari. Nici vorba, are una singura, cu titlul Extradarea activa. Competenta - Revista de drept penal nr. 3/2003, titlu din care nu rezulta ca ar fi mai mult de o redare sau comentare de speta. Mai citim ca: Andreies si-a luat doctoratul in drept procesual civil in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Da de unde, este doar unii dintre perenii judecatori doctoranzi ai UBB, cu genialul titlu al tezei Incheierea in procesul civil (hm, cred ca a vazut o gramada la viata lui).
Premisa: nu toate lucrurile sunt ce par a fi, iar minciunile necombatute ajung sa para adevaruri. De aceea, sa ne amintim noi ce a uitat sa aminteasca ultimul raport.
În Raportul privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, 27 iunie 2007, Comisia Europeană a reţinut că răspunderea şi moralitatea Consiliului şi a membrilor săi individuali continuă să constituie motive de îngrijorare (sic!). Acelaşi lucru este valabil şi cu privire la potenţialele conflicte de interese ale membrilor CSM. Legea permite actualilor membri ai Consiliului să aleagă între un post permanent ca membru al Consiliului şi exercitarea funcţiei de membru al Consiliului simultan cu exercitarea unei funcţii de conducere în cadrul unei instanţe sau în cadrul unui parchet.
Raportul Comisiei Comunităţilor Europene referitor la progresul României în cadrul mecanismului de verificare şi cooperare, 23 iulie 2008, consideră că este necesară întărirea responsabilităţii proprii a CSM, în special prin soluţionarea potenţialelor conflicte de interese şi a acţiunilor nonetice ale membrilor Consiliului. Raportul mai observă că în pofida rolului său cheie de a promova proceduri judiciare transparente şi eficiente, CSM nu şi-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru propria sa responsabilitate şi integritate.
Conflicte de interese flagrante: Lidia Bărbulescu este vicepreşedintele ÎCCJ în exerciţiu, iar Anton Pandrea este preşedintele în exerciţiu al secţiei penale a aceleiaşi instanţe. Chiar dacă nu în mod direct, cei doi au asigurat un control deplin asupra evaluării tuturor judecătorilor instanţei supreme: nu îi evaluează în mod direct, însă îi evaluează pe evaluatorii judecătorilor.
Monitorizarea pe justitie nu va fi ridicata: 1. codurile
Transparency International a remarcat ieri lipsa unei consultari publice pe adoptarea codurilor.
Situatia este chiar mai grava. Desi se lucreaza (?!) de cativa ani la proiecte, pasi esentiali nu au fost facuti. Astfel, codurile au dat faliment inca inainte de adoptare.
Potrivit art. 6 alin. 2 din Legea nr. 52/2003 (privind transparenta decizionala), anexat proiectului trebuie să existe nota de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus. Aceste acte sunt prevăzute şi de art. 6 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 care prevede, în plus, şi un studiu de impact, cu conţinutul detaliat de art. 311 din acelaşi act normativ.
În conformitate cu art. 26 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentari ştiinţifice, teze prealabile care sa reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate.
Guess what: în cazul nici unuia dintre coduri nu s-a procedat la elaborarea acestor documente obligatorii pentru un proiect de asemenea anvergură. Este evident că o dezbatere publică nu se poate face fără documentele obligatorii. Bunăoară, este necesar un studiu de impact cu privire la modificările de competenţă preconizate: nu este admisibil să vrei să modifici competenţa, făra să vezi cum se modifică încărcătura instanţelor, fără o strategie de personal etc.
Potrivit art. 6 alin. 2 din Legea nr. 52/2003 (privind transparenta decizionala), anexat proiectului trebuie să existe nota de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus. Aceste acte sunt prevăzute şi de art. 6 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 care prevede, în plus, şi un studiu de impact, cu conţinutul detaliat de art. 311 din acelaşi act normativ.
În conformitate cu art. 26 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentari ştiinţifice, teze prealabile care sa reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate.
Guess what: în cazul nici unuia dintre coduri nu s-a procedat la elaborarea acestor documente obligatorii pentru un proiect de asemenea anvergură. Este evident că o dezbatere publică nu se poate face fără documentele obligatorii. Bunăoară, este necesar un studiu de impact cu privire la modificările de competenţă preconizate: nu este admisibil să vrei să modifici competenţa, făra să vezi cum se modifică încărcătura instanţelor, fără o strategie de personal etc.
18 februarie 2009
Cateva ganduri despre cel mai recent raport al Comisiei Europene
Se pare ca aceia care trag sforile in CSM (adica „gândesc strategic”) credeau ca scapam de monitorizare daca impusca in toate directiile. Calculele au fost proaste si nimeni nu le-a bagat in seama frenezia disctructiva. Desi este departe de a surprinde realitatea crunta a sistemului, mafia de relatii, raportul arata totusi ca la Inspectia Judiciara nu e corect sa fie numiti in principal din Bucuresti. Oricum inspectia e controlata, insa o plaja mai larga de selectie nu ar face-o un instrument atat de bine uns si de unitar.
Pe de alta parte, pana de curand raportul a insistat pe conflictele de interese din CSM, acestea exista in continuare netulburate, fara ca raportul actual sa le mai aminteasca. Astfel, Lidia Barbulescu este in continuare vicepresedinte al ICCJ, Anton Pandrea presedintele sectiei penale a ICCJ, Costel Dragut presedintele CA Craiova, Gheorghe Groza presedintele CA Oradea, toti cumuland calitatea de membru CSM (platit integral). Virgil Andreies este oprit de lege sa cumuleze calitatea de presedinte CSM, ca altfel s-ar afla in aceeasi situatie, neexistand o hotarare CSM in care sa se consemneze vreo optiune pentru activitate permanenta (proasta optiune, cand se pot castiga acceasi bani cu jumatate de munca).
In fine, sa scoatem putina mizerie de sub pres (daca raportul nu prea vrea sa o faca) si sa ne amintim acest episod din ciclul qui custodet custodient:
Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu, a cerut Institutului Naţional de Criminologie să scoată dreptul civil din rândul materiilor pentru examenul de capacitate susţinut de stagiari, pentru a o scuti pe fiica ei de această corvoadă. Conform unei sesizări trimise la CSM de către Ministerul Justiţiei, judecatoarea Bărbulescu a sunat-o direct pe directoarea Institutului Naţional de Criminologie (INC), Dorinica Ioan, cerându-i întocmirea unui regulament separat de susţinere a examenului pentru consilierii stagiari de aici. Lidia Bărbulescu a invocat drept argument o discuţie pe această temă pe care ar fi avut-o membrii Consiliului Superior al Magistraturii, deşi INC este o instituţie subordonată Ministerului Justiţiei. Totodată, vicele Înaltei Curţi a sugerat şi modalitatea de susţinere a examenului, în sensul reducerii numărului de materii care constituiau probe pentru acest concurs. Adică să rămână doar dreptul penal şi criminologia şi să fie scos dreptul civil. După alte câteva zile - toate acestea întâmplându-se în cursul lunii octombrie -, Lidia Bărbulescu a tot sunat, cerându-i conducerii INC să trimită la CSM proiectul cu regulamentul cerut. Interesant este că anterior acestor convorbiri, pe la mijlocul lunii septembrie, fiica Lidiei Bărbulescu, stagiar al INC, a prezentat, sperând într-o aprobare, un proiect asemănător celui cerut de mama sa.
Bineinteles, colegii au scapat-o pe d-na vicepresedinte, pe motiv ca interventia nu a avut loc in exercitarea atributiilor de serviciu.
Pe de alta parte, pana de curand raportul a insistat pe conflictele de interese din CSM, acestea exista in continuare netulburate, fara ca raportul actual sa le mai aminteasca. Astfel, Lidia Barbulescu este in continuare vicepresedinte al ICCJ, Anton Pandrea presedintele sectiei penale a ICCJ, Costel Dragut presedintele CA Craiova, Gheorghe Groza presedintele CA Oradea, toti cumuland calitatea de membru CSM (platit integral). Virgil Andreies este oprit de lege sa cumuleze calitatea de presedinte CSM, ca altfel s-ar afla in aceeasi situatie, neexistand o hotarare CSM in care sa se consemneze vreo optiune pentru activitate permanenta (proasta optiune, cand se pot castiga acceasi bani cu jumatate de munca).
In fine, sa scoatem putina mizerie de sub pres (daca raportul nu prea vrea sa o faca) si sa ne amintim acest episod din ciclul qui custodet custodient:
Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu, a cerut Institutului Naţional de Criminologie să scoată dreptul civil din rândul materiilor pentru examenul de capacitate susţinut de stagiari, pentru a o scuti pe fiica ei de această corvoadă. Conform unei sesizări trimise la CSM de către Ministerul Justiţiei, judecatoarea Bărbulescu a sunat-o direct pe directoarea Institutului Naţional de Criminologie (INC), Dorinica Ioan, cerându-i întocmirea unui regulament separat de susţinere a examenului pentru consilierii stagiari de aici. Lidia Bărbulescu a invocat drept argument o discuţie pe această temă pe care ar fi avut-o membrii Consiliului Superior al Magistraturii, deşi INC este o instituţie subordonată Ministerului Justiţiei. Totodată, vicele Înaltei Curţi a sugerat şi modalitatea de susţinere a examenului, în sensul reducerii numărului de materii care constituiau probe pentru acest concurs. Adică să rămână doar dreptul penal şi criminologia şi să fie scos dreptul civil. După alte câteva zile - toate acestea întâmplându-se în cursul lunii octombrie -, Lidia Bărbulescu a tot sunat, cerându-i conducerii INC să trimită la CSM proiectul cu regulamentul cerut. Interesant este că anterior acestor convorbiri, pe la mijlocul lunii septembrie, fiica Lidiei Bărbulescu, stagiar al INC, a prezentat, sperând într-o aprobare, un proiect asemănător celui cerut de mama sa.
Bineinteles, colegii au scapat-o pe d-na vicepresedinte, pe motiv ca interventia nu a avut loc in exercitarea atributiilor de serviciu.
11 februarie 2009
Vanatoarea de vrajitoare (II)
Episodul II din falsul caz Gorbunov s-a consumat azi: in plin avant revolutionar, CSM (sectia pentru judecatori) a revocat din functie preşedintele si vicepresedintele Tribunalului Dolj.
Din capul locului trebuie sa ne intrebam ce treaba are vicepresedintele in aceasta chestiune, avand in vedere ca atributiile sale sunt concepute aproape in exclusivitate numai pentru cazul absentei presedintelui, ca nu este vorba de o copresedintie, ci de o functie banala de substituire, insa comunicatul CSM rezolva dilema pentru noi: presedintele actual al sectiei penale nu era la data "faptei" sef. Asa ca pur si simplu ca sa iasa numarul ca la celelalte institutii l-au pus la pachet pe vicepresedinte. De fapt, si-au si cerut scuze auditoriului vanatoarei de vrajitoare, si au oferit alt sange in schimb.
Era interesant de stiut care sunt motivele revocarii (probabil la fel de puerile, izolate si lipsite de raport de cauzalitate ca si precedentele) insa in afara de solutia prezentata razboinic, nu se precizeaza nimic in komunikate.
In orice caz, revocarea vicepresedintelui Tribunalului Dolj ne confirma pe deplin ipoteza initiala, a vanatorii de vrajitoare pentru imaginea proprie. Cati acari Pauni trebuie sa mai cada pentru potolirea unor complexe jalnice?
TOTI magistratii vizati au obligatia morala fata de colegi sa atace hotararile.
Din capul locului trebuie sa ne intrebam ce treaba are vicepresedintele in aceasta chestiune, avand in vedere ca atributiile sale sunt concepute aproape in exclusivitate numai pentru cazul absentei presedintelui, ca nu este vorba de o copresedintie, ci de o functie banala de substituire, insa comunicatul CSM rezolva dilema pentru noi: presedintele actual al sectiei penale nu era la data "faptei" sef. Asa ca pur si simplu ca sa iasa numarul ca la celelalte institutii l-au pus la pachet pe vicepresedinte. De fapt, si-au si cerut scuze auditoriului vanatoarei de vrajitoare, si au oferit alt sange in schimb.
Era interesant de stiut care sunt motivele revocarii (probabil la fel de puerile, izolate si lipsite de raport de cauzalitate ca si precedentele) insa in afara de solutia prezentata razboinic, nu se precizeaza nimic in komunikate.
In orice caz, revocarea vicepresedintelui Tribunalului Dolj ne confirma pe deplin ipoteza initiala, a vanatorii de vrajitoare pentru imaginea proprie. Cati acari Pauni trebuie sa mai cada pentru potolirea unor complexe jalnice?
TOTI magistratii vizati au obligatia morala fata de colegi sa atace hotararile.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
