Comparaţie CJUE/CCR pe marginea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011

Prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 66/26 februarie 2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 7 aprilie 2015), cu unanimitate de voturi, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că prevederile art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt neconstituționale.

Natura juridică a art. 28 alin. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011

În conformitate cu art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora (publicată Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011), astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative (publicată Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012):

În Salomie şi Oltean statul a câştigat decisiv (II). Chestiunea dreptului de deducere - supliment

În materialul anterior, pe marginea Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 9 iulie 2015 în cauza Salomie şi Oltean în cauza C‑183/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Cluj (România), prin decizia din 28 februarie 2014, primită de Curte la 11 aprilie 2014, în procedura Radu Florin Salomie, Nicolae Vasile Oltean împotriva Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj (cauza Salomie şi Oltean), am concluzionat că această jurisprudenţă oferă numai posibilitatea suplinirii condiţiei de formă constând în depunerea unui decont după înregistrarea ca plătitor TVA, binînţeles, ţinând cont de contextul istoric în care această cazuistică a apărut; condiţiile de fond trebuie verificate întotdeauna. Concluzia – trasă pe baza unei lecturi atente, nu întotdeauna efectuate în practică - a avut la bază în special paragraful 59, conclusiv şi rezumativ, în care Curtea a arătat că: „59 În consecinţă, în cazul în care administraţia fiscală dispune de informaţiile necesare pentru a stabili că cerinţele de fond sunt îndeplinite, aceasta nu poate impune, în ceea ce priveşte dreptul persoanei impozabile de a deduce această taxă, condiţii suplimentare care pot avea ca efect anihilarea exercitării acestui drept“.

În Salomie şi Oltean statul a câştigat decisiv (II). Chestiunea dreptului de deducere

Sub aspectul dreptului de deducere, în hotarârea din cauza Salomie şi Oltean, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) statuează la pct. 2, că „Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată se opune, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, unei reglementări naţionale în temeiul căreia dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată datorate sau achitate în amonte pentru bunuri şi servicii utilizate în cadrul operaţiunilor taxate îi este refuzat persoanei impozabile, care trebuie în schimb să achite taxa pe care ar fi trebuit să o perceapă, pentru simplul motiv că nu era înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată atunci când a efectuat aceste operaţiuni, şi aceasta atât timp cât nu este înregistrată în mod legal în scopuri de taxă pe valoarea adăugată şi nu a fost depus decontul taxei datorate“.

Mi-a fost piratată adresa de e-mail?

Primesc acum patru zile un mail de la Echipa Gmail, de pe adresa mail-noreply@google.com, care îmi comunică că adresa mea pentru Gmail, xxxxxxxxxxxxx, a fost creată şi sunt încunoştintat că dacă nu eu am creat această adresă Gmail și nu recunosc acest e-mail, să accesez un anume link pentru a anula linkul spre acest cont. Urmând linkul indicat, adresa mea de e-mail a fost deconectată de la Contul Google asociat respectivului link.

Primirea mail-ului semnifică faptul că cineva a creat o adresă de mail utilizând adresa mea de mail, care a fost asociată noii adrese şi conectată la aceasta. Este probabil ca această conexiune să fie sau să fi fost  utilizată în scopul accesării propriei mele adrese de mail şi a informaţiilor conţinute, fiind totodată şi posibil să fie utilizată pentru a trimite mesaje.
Evident, prin identificarea calculatorului de pe care adresa respectivă de Gmail a fost creată, precum şi a calculatoarelor oricăror accesări ulterioare a adresei este posibilă identificarea autoarilor. Mă delimitez în totalitate de respectiva adresă fictivă de mail.

În Salomie şi Oltean statul a câştigat decisiv (I). Caracterul datorat al taxei

Mă refer la Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a Şaptea) din 9 iulie 2015 în cauza C‑183/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Cluj (România), prin decizia din 28 februarie 2014, primită de Curte la 11 aprilie 2014, în procedura Radu Florin Salomie, Nicolae Vasile Oltean împotriva Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj, adică pe scurt – prescurtare deja încetăţenită – cauza Salomie şi Oltean, hotărâre pe cât de des utilizată, pe atât de necunoscută în esenţa ei, după cum vom vedea la o lectură mai atentă. Cu toate că a fost prezentată în media juridică sau generalistă drept o victorie a dezvoltatorilor imobiliari, ceea ce s-a luat în considerare ca atare inclusiv de către instanţe de judecată, în realitate, la o analiză scrupuloasă a textului şi contextului hotărârii, concluzia care trebuie trasă este că statul a fost ce care a învins în materie.

Un efect secundar - şi salutar - al unei recente decizii CJUE

Mă refer aici la Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) din 3 septembrie 2015 pronunţată în cauza (C‑463/14) Asparuhovo Lake Investment Company OOD împotriva Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno‑osiguritelna praktika” Varna pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite, având ca obiect trimitere preliminară, în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) a declarat că:

1) Articolul 24 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că noţiunea „prestare de servicii” cuprinde contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanţă unei întreprinderi, în special de natură juridică, comercială şi financiară, în cadrul cărora prestatorul s‑a pus la dispoziţia beneficiarului pe durata contractului.

2) În ceea ce priveşte contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanţă precum cele în discuţie în litigiul principal, articolul 62 alineatul (2), articolul 63 şi articolul 64 alineatul (1) din Directiva TVA trebuie interpretate în sensul că faptul generator al taxei şi exigibilitatea acesteia intervin la expirarea perioadei pentru care s‑a convenit plata, fără să prezinte importanţă dacă beneficiarul a apelat efectiv sau cât de des a apelat la serviciile prestatorului.

Noua directivă europeană privind creditele ipotecare a intrat în vigoare

Directiva europeană privind creditele ipotecare nr. 2014/17/EC a intrat în vigoare luni, 21 martie 2016. Iată textul integral:

  

DIRECTIVA 2014/17/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 4 februarie 2014

privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010

Elemente de noutate în acţiunea în contencios fiscal în raport de soluţia din calea administrativă de atac

Noul Cod de procedură fiscală (în vigoare de la 1 ianuarie 2016) consacră procedurii prealabile administrativ fiscale întreg Titlul VIII, „Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale“, cu patru capitole.

De principiu, este îndreptăţit la contestaţie cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal (art. 268 alin. 2 NCPF), obiectul contestaţiei constituindu-l sumele şi măsurile stabilite şi înscrise de organul fiscal în titlul de creanţă sau în actul administrativ fiscal atacat (art. 269 alin. 2 NCPF). Contestaţia trebuie să respecte anumite reguli de formă, conţinut şi termen de depunere (art. 269 -270 NCPF), fiind soluţionată printr-o decizie a organului fiscal (art. 273-274 NCPF).

Timbrarea recursului în contenciosul administrativ

Sediul materiei se găseşte în prevederi cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Ca o remarcă în treacăt, motivele trecute în preambulul odonanţei sunt departe de a îndreptăţi urgenţa, constituind o justificare extrem de îndoielnică pentru evitarea normării domeniului pe cale de lege. Guvernul arătă că pentru cele câteva împrejurări menţionate în preambul (în esenţă, „acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale“ – taxe judiciare mai mari cu prilejul noului Cod civil şi noului Cod de procedură civilă) ordonanţa vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă. Bineînţeles, ca în atâtea alte cazuri „situaţia extraordinară“ durează de câţiva ani de zile în care noile coduri se tot vedeau venind, timp mai mult decât suficient pentru redactarea câtorva articole în mare parte pe structura rglementării anterioare care să fie închegate într-o lege care să acompanieze noul Code de procedură civilă, cu ocazia trecerii acestuia prin Parlament.

Gradul de însorire

Chestiunea gradului de însorire a locuinţei este una cu recurenţă în litigiile de contencios administrativ ce vizează legalitatea autorizaţiilor de construire, relativ recent fiind operată o modificare legislativă în domeniu. Există acum pendinte litigii atât pe vechea, cât şi pe noua reglementare a problematicii.

ECHR on monitoring the private electronic communications by the employer

The European Court of Human Rights, Fourh Section, held in its Judgment of 12 January 2016, in the case of Bărbulescu v. România (application no. 61496/08), that that there has been no violation of Article 8 of the Convention.

Economia mondială la început de nou an

Săptămâna care a trecut s-au înregistrat mai multe evenimente economice de primă importanţă şi de amplă magnitudine. O împrejurare mai puţin mediatizată şi cunoscută, Baltic Dry Index, indicele care măsoară nivelul navlului pentru vasele care transportă bunuri sau materii prime industriale – ce e drept, destul de volatil în timp -, a căzut săptămâna aceasta până la minimul său istoric pe fondul reducerii cererii celui mai mare importator de materii prime, China, şi al unei supraoferte consistente de tonaj deadweight. În acelaşi timp, preţurile bunurilor manufacturate, socotit la poarta fabricilor chineze (EXW), se găseşte cel mai jos în raport de ultimii 4 ani, tot ca o expresie a lipsei cererii, de data aceasta pentru produsele manufacturate. Cu toate că există o inflaţie de ansamblu moderată în China, preţurile de producător se găsesc, totuşi, în deflaţie. Sub semnul întrebării stă însăşi faptul dacă China poate obţine creşteri economice cât de cât similare cu cele din ultimii ani şi dacă tranziţia de la investiţii şi producţie spre consum şi servicii va avea loc în timp util şi cu efecte pozitive.

Ratione temporis în contenciosul administrativ

Prin sentinţa civilă nr. 17 din 11 noiembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 1214/33/2015 al Curţii de Apel Cluj, Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, a fost soluţionat conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj în sensul că a fost stabilită în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca competenţa materială de judecare a acţiunii reclamanţilor.